Valul renovării trece, problemele rămân

Aproape una din cinci gospodării a experimentat sărăcia energetică. De la acest concept trebuie pornită orice discuție pe tema eficienței energetice. În aceste condiții, renovarea energetică moderată cu finanțare PNRR trebuie completată prin adoptarea unor soluții alternative pentru încălzirea locuinței.

Suntem la mijlocul anului și am experimentat deja temperaturi-record în termometre.

 Pe la răspântii de blocuri din cartierele-dormitor ale sectorului 6 bucureștean, de după pomii înrodiți la comanda unei vremi care nu mai are niciun plan temperat-continental, nu ai cum să nu remarci panourile albastre, neobișnuit de mari și răsărite parcă la fel de brusc. Sunt panourile care anunță „Renovarea energetică moderată a blocurilor de locuințe din sectorul 6”. 

Adevărul e că aceste panouri îți ridică un val de întrebări. Întrebări valabile nu doar în sectorul 6, ci peste tot – că e vorba de capitale de județ sau orășele –, peste tot pe unde a trecut componenta C5 din Planul Național de Redresare și Reziliență, zisă și Valul Renovării. 

Care e planul?

Mai întâi, te contrariază că o placă pusă la intrarea unui bloc anunță renovarea acelui bloc, dar și a altuia, aflat la câteva cvartale distanță. Afli că „valoarea totală a proiectului” este 16.460.666,05 lei cu TVA, sumă care coincide la virgulă cu „valoarea contribuției comunitare a proiectului”. Mergi și dai de alt panou pe care sunt prinse alte blocuri, cu o altă sumă prezentată tot la virgulă. Te pierzi printre blocuri și ești informat de un lot cu… șapte blocuri, aflate chiar la kilometri distanță unele de altele, în cartiere diferite: un pachet de 56,9 milioane de lei.    

Prima întrebare care îți vine astfel în minte este ce plan are Valul Renovării, și nu vorbim de un plan de execuție. De exemplu, de ce a fost inclus pe listă un anumit bloc, când și celelalte din jurul lui erau poate chiar mai degradate. Și, până una-alta, de-abia acum, prin PNRR, se vor găsi cinci milioane de euro pentru un Registru național al clădirilor, o bază de date cu geo-referințe pentru toate clădirile publice și private, care vor avea un pașaport energetic cuprinzând toate informațiile privind consumul de energie. 

Nici PNRR-ul, cu toate sutele lui de pagini, nu e mai generos în informații: schema Valul Renovării presupune că fiecare renovare de clădire rezidențială multifamilială ar urma să aducă în medie economii de 30% din consumul de energie primară – de la minimum 60%, renovarea numindu-se avansată. Obiectivul investiției este de a reduce emisiile totale de CO2 cu cel puțin 0,11 milioane de tone și consumul total de energie primară cu cel puțin 0,11 Mtep. 

Problema lipsei unei „asistențe tehnice oferite publicului larg pentru pregătirea tranziției la clădiri mai verzi și mai reziliente” este cunoscută încă de câțiva ani, e prinsă în Strategia de renovare pe termen lung din 2020 și a fost reluată inclusiv cu ocazia analizei implementării PNRR. În cazul României, problema e cu atât mai gravă cu cât se estimează că până la 19% dintre gospodării pot fi încadrate în categoria de „sărăcie energetică” prin faptul că peste 10% din venitul pe gospodărie se duce pe facturile de energie. Se face referire și la sectorul imobiliar, responsabil de 42% din consumul total de energie – 34% la nivelul zonei rezidențiale și 8% la nivelul sectorului comercial –, în condițiile în care doar 13% din stocul imobiliar e construit după 1990.

Renovarea costă și când e… moderată

Strategia de renovare pe termen lung/Long-Term Renovation Strategy este documentul pe care fiecare stat membru a trebuit să-l pregătească încă de la sfârșitul lui 2020 pentru a-și clarifica starea de fapt și dimensiunea eforturilor necesare pentru rezolvarea problemei reale a degradării stocului de clădiri, care înseamnă risc de sănătate, sărăcie energetică și poluare.

Potrivit acestei strategii, un scenariu mediu de renovare a circa 95,36 milioane de metri pătrați din domeniul privat și public până în 2030 ar presupune fonduri de circa 12,8 miliarde de euro, din care cea mai mare parte pentru clădirile multifamilale – 7,7 miliarde de euro, respectiv unifamiliale – 3,2 miliarde de euro. Se estimează că până la cinci miliarde de euro ar putea veni de la buget, prin intermediul diverselor pârghii fiscale. În acest context, suportul de circa 2,2 miliarde de euro prin PNRR nu este de neglijat, urmând să acopere 2,3 milioane de metri pătrați renovați în clădiri publice și 4,3 milioane de metri pătrați în clădiri multifamiliale.

PNRR țintește, în principal, „renovarea moderată”, urmând, practic, schema vechilor reabilitări de bloc: se aplică polistiren expandat la exterior, se înlocuiesc ferestrele cu unele din termopan de generație nouă, se schimbă conductele de apă și căldură de la subsol și se montează sisteme economice de iluminare în părțile comune. Ca noutate, se montează panouri fotovoltaice pe terasă, pentru acoperirea consumului comun de curent, cu posibilitatea montării de stații de încărcare la 10 locuri de parcare. 

Acest tip de proiect nu vizează decarbonizarea surselor de căldură și nu tratează ultimele propuneri de Directivă, adoptate de Parlamentul European în martie 2024, privind eliminarea combustibililor fosili din instalațiile de încălzire și răcire până în 2040.

Pe gaz, foto sau pompe? Ori toate la un loc?

Însă renovarea nu e suficientă pentru a rezolva problemele reale cu care se confruntă cetățenii, este nevoie și de adoptarea unor soluții în interiorul locuințelor.

O analiză online derulată la începutul anului pentru platforma despre-energie.ro, un proiect E.ON și Delgaz Grid, a constatat că 58% dintre consumatori au ca primă opțiune instalarea unei centrale termice pe gaz când vine vorba de încălzirea locuinței. Aceeași sursă estimează că s-a ajuns la aproape trei milioane de astfel de centrale, dintre care un sfert sunt în folosință de peste 10 ani. În aceste condiții, pe fondul preocupărilor tot mai mari pentru reducerea facturilor, „noi credem că piața centralelor pe gaz va crește încă o perioadă bună de acum încolo”, spune Claudia Griech, CEO E.ON Energie România. Compania, furnizor integrat de gaze și energie electrică pentru 20 de județe, are o ofertă proprie de centrale în condensare, considerate cu 30% mai eficiente decât cele clasice, pentru care a găsit deja 54.000 de clienți. 

Pe de altă parte, începe să se vadă un interes și pentru pompele de căldură, majoritatea pe sistem aer-apă, care, deși au un cost de instalare mai mare și sunt mai mulți consumatori de energie electrică, au avantajul eficienței energetice – pot produce de cinci ori mai multă decât consumă –, plus o durată de viață de peste 25 de ani. 

Pompele de căldură încep să fie descoperite mai ales de consumatori care se transformă în prosumatori, adică cei care devin și producători de energie după instalarea de panouri fotovoltaice. Din nou, estimările E.ON arată că în cinci ani se va ajunge 500.000 de centrale fotovoltaice pentru consum rezidențial, iar în jur de 5% vor avea atașată și o pompă de căldură. 

Vestea bună vine nu doar de la existența unor programe de subvenții precum Casa Verde Fotovoltaice, cât și de la valul „made in China” care a inundat piața europeană/mondială cu panouri tot mai ieftine. Așa s-a ajuns că, „față de oferta noastră de acum un an (aprilie 2023), prețurile au scăzut în medie cu 20%”, mai spune oficialul E.ON.

Tendința este evidentă: în general, se estimează că prețul panourilor fotovoltaice a scăzut cu 80% în ultimii 10 ani, arată reprezentanții EVRYO, fost CEZ,  proprietarul Distribuție Oltenia. Acesta este un semnal clar că mai ales distribuitorii trebuie să fie pregătiți pentru creșterea capacității de racordare și de dezvoltare a unei rețele inteligente pentru a gestiona fluxul de energie din regenerabile.

„Avem cereri de finanțare de 1,7 miliarde de lei pentru investiții prin Fondul de Modernizare finanțat de Ministerul Mediului, iar de la începutul anului derulăm proiecte de circa 900 de milioane de lei privind generarea distribuită, creșterea capacității de racordare, instalarea de noi consumatori pentru stațiile de încărcare a vehiculelor electrice, dar și eficiența energetică prin automatizarea și digitalizarea rețelei de distribuție”, mai spun reprezentanții EVRYO. 

Eficiența energetică va fi eticheta pe care o vom tot auzi de acum înainte, la orice știre legată de noi prețuri ale energiei sau de noi modificări ale directivelor europene.

881,32 milioane de euro sunt cheltuielile angajate de 55 de orașe pentru renovarea blocurilor de locuințe, prin PNRR, până la 15 aprilie 2024.

„Avem cereri de finanțare de 1,7 miliarde de lei pentru investiții prin Fondul de Modernizare finanțat de Ministerul Mediului.” 

Reprezentanții EVRYO

Strategia de renovare pe termen lung (2020)

Sursa: Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației