Zgomotul și izolația termică sunt principalele probleme de care se plâng românii vizavi de locuințele lor, conform unui studiu realizat în 2020 de compania care deține Brico Dépôt, Kingfisher. În plus, statisticile INS arată că o locuință din patru nu are baie în casă.
Cu un fond de locuințe construit în special în anii comunismului, de generația care s-a mutat de la țară la bloc, calitatea condițiilor de locuit actuale nu poate fi departe de standardele acelor vremuri. Acum, aceste locuințe sunt percepute ca zgomotoase, mici și prea puțin potrivite pentru generația care are acces prin intermediul televiziunii la case de milioane de dolari și prin internet la cele mai frumoase realizări arhitecturale. Studiul „Dacă pereții ar vorbi”, realizat de Kingfisher în cinci state europene unde grupul este prezent – Marea Britanie, România, Polonia, Franța și Spania –, arată că vest-europenii, în speță francezii și spaniolii, sunt chiar mai nemulțumiți de locuințele lor decât noi. Britanicii stau cel mai bine – doar unu din patru e nemulțumit de locuința sa.
În România, 1.003 persoane între 18 și 99 de ani au participat la analiza companiei de bricolaj, iar studiul relevă că jumătate dintre români locuiesc în case improprii – prea mici, insuficient încălzite, neizolate termic, cu mucegai și cu acces precar la grup sanitar și la utilități. Astfel, 39% dintre respondenți spun că locuiesc în case cu probleme semnificative și 75% dintre aceștia consideră că au prea puțin control asupra situației. Consecințele traiului în locuințe improprii sunt majore – cei afectați indică un impact ridicat asupra calității generale a vieții (34%), vieții sociale (32%), sănătății (21%) și creșterii și dezvoltării copiilor (14%).
Zgomotul excesiv îi face pe români să nu se simtă în siguranță în casă – 42% spun că nu se pot odihni corespunzător noaptea, iar 29% dintre copii au dificultăți de concentrare. În contextul pandemiei și al măsurilor de izolare, 34% dintre participanții la sondaj declară că problemele locuințelor improprii au devenit și mai presante, 60% – că au petrecut mai mult timp în casă în timpul săptămânii, iar 47% – că s-au simțit prizonieri în propria locuință.
„Cifrele vorbesc de la sine și ne arată că există o nevoie reală de implicare pentru rezolvarea acestor probleme. De aceea, prin intermediul Fundației Brico Dépôt, ȋncercăm să venim cu soluții concrete pentru a oferi o mână de ajutor ȋn cât mai multe comunităţi vulnerabile”, a declarat Adela Smeu, director general Brico Dépôt România, la publicarea studiului.
Nu sunt singurele probleme din casele românilor. Datele centralizate la nivelul Institutului Național de Statistică (INS) și publicate în septembrie 2020 în cadrul studiului „Condițiile de viață ale populației din România, în 2019 (vezi tabel)” relevă că, din totalul locuințelor din țară, una din patru nu are baie în interiorul casei (23,4%). Dacă se iau în calcul numai locuințele din mediul rural, procentul se dublează – 45,4%. Altfel spus, la țară, o casă din două nu are baie la interior.
Cum să-ți îmbunătățești experiența de locuire
Diana Mihăilă (foto), master professional organizer, primul specialist în organizare din România și fondatoare a unei comunități de 30.000 de persoane pe acest subiect, spune cum ne putem îmbunătăți experiența de locuire.
Cum putem face primitor un spațiu mic
E important să înlăturăm surplusul, tot ce nu ne mai e de folos, nu mai funcționează, nu ne mai place! Minimizând cantitățile, maximizăm metri pătrați! În organizare există regula celor 3 M: minimizează, maximizează, menține. După ce am bifat primii 2 M, trebuie să alocăm obiectelor spații dedicate și să le punem la loc după folosire. Un spațiu mic devine mai generos și dacă stabilim un flux eficient de depozitare, obiectele sunt puse cu logică, în acord cu asocierile firești, iar mobilierul este amplasat astfel încât mișcarea prin casă să fie fluidă. Piesele cu picioare lasă lumina să circule, potențând ideea de spațiu, la fel și amplasarea în funcție de sursele de lumină naturală. O paletă cromatică bine aleasă face spațiul mai primitor.
Organizarea casei, un manifest pentru sustenabilitate
Casa este extensia sufletului, iar organizarea este un manifest pentru caritate și sustenabilitate, deci vom dona, dărui, vinde, reutiliza și recicla tot ce nu își mai are locul în locuință. Pentru un cămin organizat, nu e necesar să cumpărăm tot felul de coșuri și recipiente, putem refolosi, de pildă, cutiile de pantofi pentru a îmbunătăți depozitarea în dressing. Controlul cantităților este important – când simt că mă strâng pereții și că e greu să păstrez ordinea, e semn clar că am prea multe. Cel mai greu este să păstrezi organizarea în bucătărie, dressing și bibliotecă, din cauza numărului mare de piese. Organizarea e un proces continuu, care devine însă imperceptibil când se transformă în rutină.
Cum reorganizăm dulapul cu haine și trăim sustenabil
Ținutele au un impact dovedit asupra stării de bine, așa că vom păstra în garderobă în special hainele care ne fac să ne simțim în cea mai bună formă. Pe bară, depozităm piesele din țesături fine, cele care se șifonează, sacourile, pantalonii la dungă, gecile și paltoanele. În cazul în care sunt obiecte din categoria „Aș mai purta, dar nu știu când”, le depozităm fie la capăt de rând, fie cu cârligul întors pe bară. Dacă nu umblăm la ele un sezon, e semn clar că le putem dona, dărui, vinde, reutiliza ori recicla. Pe polițe, stocăm fie în stive, fie în cutii. Pentru stive e eficientă depozitarea în U: 3 stive în spate și 2 în față, pentru a vedea ce conține fiecare teanc. Ideal e ca o stivă să fie formată dintr-o categorie de lucruri. Pentru polițele înguste și lungi, aplicăm regula lui L: 2 stive în spate și una în față. În locul gol, putem pune un coș. Cutiile trebuie să conțină o singură categorie, maximum două dacă se folosesc împreună. Tot ce este de extrasezon stă pe rafturile de sus sau în plan secund. În dressing nu trebuie să lipsească sertarele.
Reorganizarea spațiului verde
Însăși sezonalitatea plantărilor este un act de organizare. Planificând diferite culturi în momente specifice din an, ne bucurăm, la propriu, de roadele propriei munci. Cojile de la legume sunt îngrășăminte naturale și putem să le compostăm în grădina casei ori în cea a blocului. Diferitele tipuri de frunze servesc drept strat protector în perioadele mai reci din an.
Cifra:
39% dintre români locuiesc în case cu probleme semnificative, potrivit Kingfisher.
