La nivelul Uniunii Europene, șantierele generează o treime din totalul deșeurilor produse, cu peste 2 tone/cetățean european. Vestea bună pentru mediul înconjurător este că până la 87% dintre acestea ar putea fi reciclate.
Legea, prin autorizația de construire, obligă beneficiarul ca 70% dintre deșeurile din construcții să poată fi reutilizate și reciclate, la care se adaugă alte operațiuni de valorificare materială.
„S-a început de câțiva ani buni implementarea unor proceduri de recuperare a materialelor și refolosire a lor (lemn, piatră, metal), sortarea deșeurilor și valorificarea lor, dar și o reducere la maximum a acestora, având în vedere costurile din ce în ce mai mari cu evacuarea deșeurilor nesortate din șantiere”, a declarat Cristian Erbașu, preşedintele Construcţii Erbaşu, care ocupă în același timp și funcția de preşedinte al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii. Totuși, valoarea de 70% e foarte greu de atins întrucât compoziția deșeurilor e foarte diferită. „Această obligație e transferată, prin contract, de beneficiar către constructor. Există în piață societăți comerciale care sunt specializate, autorizate pentru colectarea deșeurilor, dar indicatorii de revalorificare rămân greu de atins. Mai mult, încă nu e rezolvată refolosirea integrală a unor deșeuri. Un exemplu este cel al betoanelor vechi, din demolări, care ar putea fi materie primă pentru alte betoane, mai puțin importante, sau folosite ca strat-suport”, spune Adriana Iftime, directorul general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții.
Conform unei statistici a grupului Hornbach, în Elveția, 15% din cererea de beton este acoperită de beton reciclat, în timp ce în Germania acesta nu are un renume prea bun și este evitat. Dacă legea este clară, realitatea este încă departe. Legislația românească, conectată la cea europeană, are ca scop prevenirea generării deșeurilor, dar încurajează reutilizarea și instituirea de scheme de reparare și reutilizare, în special pentru echipamentele electrice și electronice, textile și mobilă, ambalaje și produse din construcții. „În privința valorificării produselor din alte industrii sau a ambalajelor pentru materialele de construcții, lucrurile sunt clare, cu unele măsuri stimulative de colectare pentru reutilizarea deșeurilor produse, însă normativele nu sunt încă bine puse la punct. Mă refer, în mod special, la reutilizarea molozului, care conține deșeuri multiple: cărămizi, mortar, pământ, beton simplu sau cu armătură înglobată, resturi din lemn, sticlă, plastic, polistiren etc.”, explică Adriana Iftime.
Reutilizare și conștientizare
Reutilizarea nu este o noutate pe Pământ, ci e în firea lucrurilor. Trebuie doar să ne-o amintim. Când au construit Biserica Densuș (jud. Hunedoara), un monument extraordinar, una dintre cele mai vechi biserici din România (sec. XII-XIII), locuitorii acestor meleaguri au refolosit material de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, inclusiv pietrele de mormânt ale unui cimitir roman.
Pentru arhitectul Alexandru Bălan, managing partner al Biroului de Arhitectură One Design, cheia deșeurilor din construcții se află în reutilizarea eficientă. „Orice material utilizat ce are un scop benefic atât pentru mediu, cât și pentru beneficiarul final nu va fi considerat niciodată ca fiind nociv. Acest material, așezat într-un ansamblu, alături de alte elemente, nu va contribui la perturbarea factorilor de mediu externi. Este greu să găsești măsuri pentru diminuarea deșeurilor din construcții, având în vedere că se construiește continuu. Consider că varianta cea mai bună este de a găsi soluții mult mai eficiente de reutilizare”, spune acesta.
Limitele implementării în practică sunt evidențiate de Patronatul constructorilor: „Ordonanța de Urgență nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, care transpune Directiva UE nr. 851/2018, nu e încă suficient de bine percepută în privința aplicării pe întreg lanțul de realizare a construcțiilor, beneficiar – proiectant – constructor. De regulă, responsabilitatea se concentrează pe ultima verigă. În final, implicarea beneficiarului se limitează în a specifica în deviz sume cu care să acopere, uneori parțial, cheltuielile de transport al deșeurilor și taxa de groapă”. Adriana Iftime consideră că este nevoie de o campanie de conștientizare la nivelul beneficiarilor în legătură cu obligațiile legale, ceea ce le-ar permite să comande proiectantului o temă de proiectare completă, care să includă toate costurile de sortare, recuperare și reciclare.
Citate:
S-a început de câțiva ani buni implementarea unor proceduri de recuperare a materialelor și refolosire a lor, sortarea deșeurilor și valorificarea lor, dar și o reducere la maximum a acestora.
Cristian Erbașu, preşedinte Construcţii Erbaşu
Există în piață societăți comerciale care sunt specializate, autorizate pentru colectarea deșeurilor, dar indicatorii de revalorificare rămân greu de atins.
Adriana Iftime, director general Federația Patronatelor Societăților din Construcții
