Pe parcursul istoriei construcțiilor, omul a experimentat soluții de locuire care s-au dezvoltat permanent, integrând în viața sa, aplicând în casa sa toate inovațiile și descoperirile științifice făcute. Un nou standard aplicabil de anul trecut, numit nearly Zero-Energy Building (nZEB) – Casa cu consum de energie aproape zero, a forțat piața locală a construcțiilor să mai facă un pas către sustenabilitate.
Paleta de soluții de locuire este, în lumina crudă a noilor prețuri la energie, utilități, gunoi, dar și în lumina verde a principiilor de sustenabilitate, reevaluată pas cu pas și element cu element – de la bordeiul săpat pe jumătate în pământ și construcțiile de piatră care au traversat secolele la casele din containere de metal sau casele pe roți din materiale compozite. Dacă de-a lungul timpului, locuințele erau construite din materiale ieftine, la îndemână, epoca recentă a venit cu standarde și norme de respectat, iar materialele de construcție s-au diversificat și s-au transformat într-o industrie. Casa pasivă, un concept relativ nou în România, care își are originea peste Ocean, în urmă cu jumătate de secol, a schimbat piața locală a construcțiilor, orientând-o către sustenabilitate.
Casa pasivă trebuie să respecte un anumit standard legat de performanța energetică și un set de principii de proiectare și construcție care concură la îndeplinirea acestuia, utilizând cu 90% mai puțină energie decât clădirile echivalente convenționale. Prof. univ. dr. arh. Sorin Vasilescu, profesor de arhitectură la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, spune că arhitectura, pentru a fi sustenabilă, trebuie să se axeze în jurul următoarelor principii: „Design pasiv. Trebuie utilizate resursele naturale, ca soarele, vântul şi umbra, pentru a lumina, a umbri sau a răci. Designul pasiv presupune utilizarea acestor resurse pentru fiecare sit în parte”. Locuințele trebuie orientate după poziţia soarelui şi după direcţia şi viteza vântului, iar anvelopanta clădirii, prin materialele folosite, controlează cum acestea influenţează casa în decursul anului. „Eficiența energetică. Încălzirea şi răcirea sunt cei mai mari consumatori de energie dintr-o locuinţă. Prin scăderea nevoii de schimbare a temperaturii interioare şi, respectiv, a scăderii consumului de energie, se reduce amprenta de carbon a casei. Principiile designului pasiv, materialele de calitate şi constructorii specializaţi sunt principalii factori care pot crea un mediu construit eficient energetic”, adaugă prof. univ. dr. arh. Sorin Vasilescu,
De la 1 ianuarie 2021, a devenit obligatorie prezentarea unui studiu la eliberarea autorizației de construire, din care să reiasă că noua clădire se va înscrie în standardele nZEB – nearly Zero-Energy Building – Casa cu consum de energie aproape zero.
„O casă pasivă are o eficiență energetică ridicată și respectă din toate punctele de vedere standardele nZEB. Astfel de construcții presupun un consum minim de energie sau egal cu zero, pentru care este asigurat un aport de energie de maximum 30% din surse regenerabile”, punctează arh. Alexandru Bălan, managing partner al Biroului de Arhitectură One Design.
Piața caselor pasive, în creștere
Piața caselor pasive, cel puțin așa cum le definește noul standard, urmează să se dezvolte accelerat. „Piața de proiectare a caselor pasive în România este încă la început, abia din 2021, când s-a introdus obligativitatea respectării standardului de consum de energie”, spune arh. Alexandru Bălan. Comparativ cu o casă standard, nu numai prețul de construcție al unei case pasive este mai ridicat, ci și prețul de proiectare, deoarece acest tip de construcție „necesită timp mai mult și noi prevederi legale de care proiectantul trebuie să țină cont”, precizează în continuare.
Există însă și riscuri – anveloparea nu e soluția pentru orice și o abordare echilibrată poate fi de preferat. „Anul trecut, la Universitatea Tehnică din Constanța a avut loc un simpozion pe tema sustenabilității și am prezentat modul în care problemele de sustenabilitate sunt prezente în activitatea didactică a Universității de Arhitectură și Urbanism «Ion Mincu» din București, precum și la școala doctorală. Am atras atenția privitor la pericolul prezentat de excesul de anvelopare a monumentelor istorice, care pot fi grav alterate atunci când, pentru o relativă eficiență energetică, sunt încălcate principiile de protejare a patrimoniului artistic și arhitectural”, este de părere prof. univ. dr. arh. Sorin Vasilescu.
Case mici, materiale redescoperite
În încercarea de a obține eficiența energetică la un cost cât mai scăzut, sau pentru ambițioși chiar independența energetică, beneficiarii apelează la cele mai inovative soluții, inclusiv redescoperirea și reinterpretarea unora foarte vechi. Se fac acum și construcții așa-numite „off the grid” – termen de inspirație americană, care include: construcții din baloți de paie, saci umpluți cu pământ, cărămizi de lut uscate la soare, chirpici, lemn, soluții care încorporează materiale refolosite/ieftine aflate la îndemână, precum cauciucuri umplute cu pământ sau containere de fier. Fiecare, desigur, cu plusuri și minusuri, urmând ca cele mai eficiente să treacă stadiul de experiment și proba timpului. În ce măsură aceste soluții pot avea viitor?
„A apărut de curând pe piaţă cerinţa pentru case mici, aşa-numitele «tiny homes». Din păcate, ele sunt la limita legalităţii pentru că, de cele mai multe ori, nu respectă dimensiunile minimale din legea locuinţei şi, prin urmare, se caută tot felul de alternative legale pentru a le autoriza. În general, pentru a respecta principiile designului pasiv, trebuie folosite materiale din surse regenerabile şi care, pe toată durata lor de viaţă, să aibă un impact cât mai mic asupra mediului. Alt aspect în alegerea sistemului structural şi a sistemului de faţadă este raportul dintre suprafaţa construită şi suprafaţa utilă – cu cât este mai mică diferenţa între cele două, cu atât este mai eficientă o clădire din punct de vedere economic”, explică profesorul de arhitectură Sorin Vasilescu.
Pot răspunde aceste materiale cerințelor de confort ale omului modern?
„Într-adevăr, casele din paie și chirpici, la vremea la care se construiau, reprezentau o soluție foarte bună. Dar astăzi este nevoie de construcții cu materiale care să răspundă întocmai provocărilor date de climă și fenomenele naturale. Construcțiile din containere au avantajele și dezavantajele lor, trebuie văzut, punctual, pentru fiecare proiect și tip de beneficiar în parte dacă sunt recomandate sau nu. Orice tipologie de construire studiată își poate găsi locul în piața de proiectare, cu câteva condiții: să respecte prevederile legale, să se încadreze în bugetul beneficiarului din punct de vedere al costurilor și, nu în ultimul rând, să reprezinte imaginea unei arhitecturi de calitate, corect proiectate și executate din toate punctele de vedere”, conchide arh. Alexandru Bălan.
Caseta:
Principii pentru o casă pasivă
- Principii bioclimatice de design, care includ orientarea față de soare, direcția principală a vântului, numărul de ore de însorire/umbrire, poziționarea ferestrelor și ușilor
- O cât mai bună izolare, reducerea sau chiar eliminarea punților termice
- O bună orientare în funcție de punctele cardinale, pentru un câștig de energie pasiv maxim
- Panouri solare
- Sisteme eficiente energetic de încălzire și răcire, care pot include panouri radiante, pompe de căldură, unitate de recuperare a căldurii pentru schimbul de aer etc.
- Circulație naturală permanentă a aerului
- Sistem de recuperare a apei pluviale
