Producția ecologică începe să dea și în România roade îmbelșugate. Deși mai puțin de 5% din suprafața agricolă este dedicată în prezent exploatațiilor agricole ecologice, începe să crească numărul celor care mizează pe viitorul culturilor realizate fără pesticide.
Agricultura ecologică este termenul acordat de Uniunea Europeană României pentru definirea unui sistem de agricultură bazat pe trei direcții: consum, producție și sustenabilitate. De altfel, fiecare stat folosește un alt termen, iar cel implementat de țara noastră este similar cu termenii „agricultură organică” sau ,,agricultură biologică”, utilizaţi de alte state comunitare. La capitolul producție, cea mai însemnată pondere este acoperită de cereale, furaje și vin. „Sunt mai ușor de cultivat, fiind adaptate la diverse condiții, sistemul de tranziție se face mai ușor și implică mai puține riscuri în comparație cu alte culturi”, explică Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii și actual președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”. Din urmă vine producția de legume, fructe și produse de panificație, care se regăsesc sporadic și în sistemul ecologic.
Sunt însă și producători care sunt deciși să schimbe acest clasament prin aportul la creșterea recoltelor agricole ecologice în sectorul producției de fructe. „Considerăm că este esențial ca afacerea noastră să reflecte respectul pe care noi îl acordăm naturii, de aceea am ales să cultivăm cireșe într-un mod care respectă atât mediul înconjurător, cât și nevoile și așteptările clienților noștri de a primi cireșe sănătoase cu gust de copilărie”, spune Erika Șerban, cofondator Livada cu cireșe BIO Erika. Drumul de la idee la rod a început în 2017 și abia în 2021 a fost obținută prima recoltă, cu aport financiar din fonduri europene. „Au fost pași importanți de făcut – și pentru a obține toate certificările de cultură bio, pentru înregistrarea mărcilor și pentru toate evaluările de sustenabilitate necesare unei astfel de afaceri în agricultură”, adaugă Erika Șerban. Proiectul livezii de cireșe bio de 20 de hectare a necesitat o investiție din fonduri europene în valoare de 666.000 de euro, la care s-au adăugat alte 350.000 de euro din surse proprii și împrumuturi bancare. În plus, în fiecare an sunt luate în calcul cheltuieli cu mentenanța de aproximativ 100.000 de euro, dar și investiții suplimentare în tehnologie, retehnologizare și modernizare. Anul acesta, proprietarii afacerii vizează obținerea unui al doilea proiect finanțat din fonduri comunitare, cu 65% bani europeni. „În 2024, livada noastră cu cireșe bio se așteaptă la o producție impresionantă de până la 180 de tone de cireșe, toate cultivate conform celor mai stricte standarde ecologice. Suntem mândri să deținem certificare ecologică, recunoscută internațional, dar și certificările Global GAP și GRASP”, spune proprietara afacerii. Mai departe, cireșele obținute sunt ambalate în caserole de 500 de grame și un kilogram și valorificate prin vânzarea în marile lanțuri de retail.
Eticheta ecologică
Obținerea certificării bio este un proces riguros și complex pentru a adera la practicile agriculturii ecologice. „Procesul de certificare, supravegheat de un organism de certificare recunoscut la nivel internațional, a implicat respectarea strictă a unui set de criterii bine definite. Primii trei ani, cei de reconversie, au fost esențiali pentru stabilirea bazei noastre ca producător bio. În această perioadă de reconversie, livada a fost supusă atât controalelor programate, cât și celor neprogramate, pentru a asigura conformitatea noastră continuă cu standardele ecologice”, detaliază Erika Șerban. Pe plan local, controlul și certificarea produselor ecologice sunt asigurate de organisme de inspecție și certificare private care urmăresc ca toți operatorii înscriși să adere la bunele practici agricole pentru a primi dreptul de a utiliza eticheta de produs ecologic însoțită de logoul verde care deosebește asemenea produse de cele convenționale. Conversia la producția în regim ecologic nu presupune doar o adaptare la practicile de cultivare în regim ecologic, ci și angajamentul de a dovedi respectarea criteriilor de certificare, adaptarea la o piață de desfacere selectivă și uneori producții reduse obținute cu riscuri mari, spun experții în domeniu.
Drumul către sustenabilitate
Investițiile făcute de-a lungul timpului în modernizarea exploatațiilor contribuie la îmbunătățirea producției care – mai ales în regim ecologic – este cu până la 25% mai mică decât în agricultura convențională, arată datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Principalele obstacole în avansul agriculturii ecologice sunt cele legate de insuficiența stimulentelor financiare pentru conversie în cazul unor producători, confuzia cu alte scheme de calitate și conștientizarea scăzută a consumatorilor cu privire la beneficiile producției ecologice pentru sănătate, climă și mediu, arată o analiză făcută la nivel comunitar și citată de MADR cu privire la situația sectorului ecologic și planul de acțiune. De altfel, la nivel european, obiectivul este ca 25% din suprafața agricolă a Uniunii Europene să fie utilizată pentru agricultura ecologică, până în 2030. „Creșterea pieței produselor ecologice poate veni din mai multe direcții: eliminarea oricărei prezentări artificiale a produselor în cultura ecologică, simplificările de certificare și perfecționarea tehnologiilor”, consideră Valeriu Tabără. Iar perfecționarea tehnologiilor poate fi impulsionată prin fondurile dedicate sectorului pomicol, cu ajutorul cărora este finanțată, de exemplu, producția de bioproduse inovative pentru protecția fructelor în depozit, accesibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). „Aceste bioproduse pot fi utilizate cu succes și pentru fructele obținute în agricultura ecologică, ceea ce reprezintă un avantaj pentru fermieri, aceștia putând depozita o perioadă mai mare fructele, asigurând necesarul pe piață cu fructe autohtone”, a declarat Viorel Morărescu, director în cadrul Direcției Politici în Sectorul Vegetal din MADR și ambasadorul agriculturii ecologice pe plan local, cu ocazia închiderii finanțării unui astfel de proiect. Asociația Fermierilor din România evaluează în colaborare cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice tehnologia de elaborare a unor formule de acoperire comestibilă bazată pe extracte din plante, care sporește eficacitatea în conservarea fructelor din depozite, potrivit aceluiași proiect. La nivel național, suprafața medie a unui ferme ecologice este de 52 de hectare, conform datelor prognozate la nivelul anului 2023 ale MADR, dublu față de 2016, cei mai mulți producători fiind în regiunea de Nord-Vest.
Oportunități și provocări
Agricultura ecologică versus agricultura convențională este poate una dintre cele mai dezbătute teme legate de modul în care pământul agricol este exploatat eficient. Răspunsul este departe de a fi unul simplu – în primul rând pentru că ambele moduri de a face agricultură un impact diferit asupra resurselor naturale, apoi și pentru că au un țel comun – creșterea producției pentru a reuși să asigure securitatea alimentară unei populații prognozate să depășească 10 miliarde de oameni în 2050. În acest context, politicile agricole vizează eficientizarea producției prin folosirea tehnologiilor digitale care permit monitorizarea precisă a culturilor, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și rotația culturilor pentru a ajuta la regenerarea solului.
„În România, certificarea bio nu este o treabă ușoară, așa cum sunt și alte domenii. Cauza: o birocrație care complică mereu lucrurile.”
Valeriu Tabără, președinte Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”
„Ne-am propus să construim întregul concept pe dorința de a aduce pe piață gustul cireșelor din copilăria noastră.”
Erika Șerban, cofondator Livada cu cireșe BIO Erika
< 5% din suprafața agricolă a României este cultivată în regim ecologic, potrivit Eurostat.
