Unul dintre principiile vieții sustenabile este să reduci consumul inutil de resurse. În aceste condiții, tot mai mulți comercianți români au pus pe picioare magazinele „zero waste” și contribuie și ei la această tendință. Produsele sunt vândute fără a fi nevoie de ambalaje de unică folosință, cum este plasticul, iar dacă se folosesc ambalaje, acestea sunt compostabile.
De la comerțul cu produse la vrac din anii ’90, perioada de vârf a acestuia, 2024 aduce regândirea modelului de business. Consumul sustenabil este impulsionat, pe de-o parte, de necesitatea tot mai acută de a reduce risipa, pe de altă parte, populația este tot mai atentă la cheltuielile alimentare. Asta în contextul în care, în luna aprilie a acestui an, produsele alimentare costau cu până la 10% mai mult față de aprilie 2023, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Produsele vrac au mai multe avantaje: poți cumpăra cantitatea dorită – 100 de grame, de exemplu – ori doar un fruct în ambalaj reciclabil sau poți veni cu recipientul propriu. De ajutor este și că produsele de tip vrac, de exemplu fasolea ori castraveții, se regăsesc pe lista alimentelor cu adaos comercial plafonat de guvern până la finalul lui 2024.
Să trăiești „low waste” înseamnă să faci schimbări treptate astfel încât să devină parte din viața ta. „Tehnic, înseamnă că produsele și ambalajele nu produc deșeuri care să ajungă în gropile de gunoi. Produsele «zero waste» sunt produse durabile, din materiale naturale, rezistente, compostabile. Ambalajele sunt compostabile natural (nu industrial), sau ușor reciclabile. În sens larg, «zero waste» e un stil de viață: mergem mai mult pe jos sau cu mijloace de transport, stingem lumina când nu o folosim, oprim apa când ne spălăm pe dinți, susținem producătorii și micile afaceri locale”, spune Delia Radziuk, proprietara magazinului „zero waste” Ecoptimist din Cluj-Napoca. În magazinul deținut de Delia și soțul ei sunt vândute produse de la peste 30 de branduri, iar multe provin de la producătorii locali. „Motivele sunt multe: susținem economia locală, impactul asupra transportului e redus, creăm o comunitate și, nu în ultimul rând, așa putem elimina plasticul din tot lanțul comercial”, explică aceasta.
Într-o lume mai curată, dacă toți retailerii își duc la îndeplinire angajamentele de sustenabilitate, cererea de plastic reciclat, de aproximativ 90 de milioane de tone, va depăși cu mult oferta globală, de aproximativ 60 de milioane de tone, până în 2030, conform unui raport din 2023 al McKinsey.
O viață fără punga cu pungi
Iar exemplul personal este de ajutor. „Noi luăm produse lactate de la un magazin al unui producător local din zona Clujului. La început, când mergeam cu recipientele de acasă în care ceream să îmi pună produsele, m-au privit (și servit) cu reticență. Acum, am observat că îi întreabă și pe alți clienți dacă au adus recipiente de acasă. De multe ori, clienții din magazin care m-au văzut cu recipientul meu au întrebat: dar se poate să ne aducem și noi caserolele de acasă și ne puneți direct în ele? Vai, sigur, așa fac de acum înainte, câte pungi nu mai strâng așa! La fel facem și la aprozarul de lângă noi”, povestește proprietara magazinului „zero waste”. Astfel de mici obiceiuri sunt cele care pot aduce schimbări cu impact mare. Delia Radziuk estimează că, în cei trei ani de activitate, prin alternativele eco puse la dispoziția cumpărătorilor, magazinul și-a ajutat clienții să evite aproximativ 900 de kilograme de deșeuri care, în mod normal, ar fi ajuns la gropile de gunoi.
Înlocuirea produselor de unică folosință sau a ambalajelor dăunătoare mediului cu unele sustenabile și sigure pentru natură are un impact direct. Însă ideile promovate și deprinderile învățate au mai departe un impact indirect mai mare și pe termen lung. Bunăoară, sacoșele din plastic sau raftul pentru sacoșe din dulap, paharele de cafea ori ambalajul fructelor pot fi eliminate de pe lista de cumpărături și devin astfel obiceiuri de consum. Conform celui mai recent studiu MKOR – Consumatorul Etic din România în 2024 –, 38% dintre români sunt consumatori etici și sunt conștienți de impactul pe care îl au asupra mediului prin alegerile lor de consum.
Legislație pentru risipa alimentară
Însă până acolo este nevoie ca mulți consumatori să înțeleagă și că produsele vrac ajută și la reducerea risipei alimentare pentru că pot cumpăra cât au nevoie. Astfel, șapte din 10 români au în vedere strategii pentru a reduce cantitatea de mâncare aruncată la gunoi, conform unui studiu Reveal Marketing Research în parteneriat cu Up România despre comportamentul alimentar al românilor. Reprezentanții Generației Z (18-24 ani) risipesc cele mai multe alimente din cauză că își umplu coșurile peste măsură – 57% dintre participanți vs 47% din totalul eșantionului.
La nivel legislativ, în primăvara acestui an, a fost adoptată o lege pentru diminuarea risipei alimentare în România. Consumatorii ar trebui să vadă preţuri reduse la alimente înainte de data expirării în lanțurile de magazine, apoi este simplificată procedura prin care ONG-urile pot să primească și să distribuie alimente care nu au grad mare de perisabilitate. Printre altele, restaurantele sunt obligate să dea la pachet mâncarea fără să costuri suplimentare, cum este ambalajul. În plus, va fi pusă la punct și o platformă naţională de raportare a datelor cu privire la risipa alimentară de la operatori, gestionată de Ministerul Agriculturii.
Viața fără risipă, la prețul corect
În același timp, prețul are și el un rol important atunci când un cumpărător se află în fața rafturilor cu produse alimentare. Aproximativ 20% dintre consumatorii de Europa Centrală au spus că se vor concentra pe alimentația și nutriția sănătoasă începând cu 2023, cu 11 puncte procentuale mai puțin decât vecinii din vestul Europei, conform unui studiu McKinsey. La prima vedere, produsele „zero waste” pot părea uneori mai scumpe comparativ cu cele realizate în sistem tradițional. „Dar dacă luăm în calcul durabilitatea și impactul lor, de multe ori e mai economicos să alegem «zero waste». O sticlă de inox în care să punem apă de acasă e mult mai ieftină decât să cumperi zi de zi un PET de apă. La fel, scutecele textile sunt mai economice decât cele de unică folosință, dacă ne uităm la necesarul pentru cei doi-trei ani în care sunt folosite. Sau cosmeticele solide care sunt mai durabile decât cele lichide”, este părere Delia Radziuk, proprietara magazinului din Cluj-Napoca.
Astfel de magazine au început să devină o realitate în toate colțurile țării, spre exemplu, magazinul comunitar Zero Waste din Capitală oferă abonamente lunare pentru clienți și livrare cu bicicleta în București, confirm site-ului propriu. Iar la Piatra Neamț, magazinul Aer vinde produse sustenabile de la producători locali.
Portretul consumatorului sustenabil
Dar cine este consumatorul român sustenabil, care merge la cumpărături cu o sacoșă din material textil și recipiente aduse de acasă? „Un individ informat, cu înțelegere a unor fenomene complexe (…), inclusiv mobilitatea piețelor și volatilitatea prețurilor”, este de părere Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii și actual președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”. Același consumator este atent la acțiunile lui și la consecințele pe care alegerile lui le au asupra mediului. „Alege alimente vrac, susține micile afaceri locale, are săculeți textili, sticlă de inox și poate și pahar de cafea în geantă mereu. Și, da, uneori consumă și lucruri care sunt ambalate în plastic, dar face tot ce poate să nu lase în urma lui deșeuri”, completează Delia Radziuk.
Pentru retailerul Kaufland, acesta are un comportament responsabil. „Colectează și returnează ambalajele, optează pentru produse cu ambalaje reciclabile sau cu mai puține ambalaje și integrează grija față de mediu în întreaga sa rutină de cumpărare și consum”, spune Valer Hancaș, directorul de Comunicare și Corporate Affairs Kaufland România
„Încercăm să inspirăm și să arătăm că viața cu mai puțin plastic e posibilă și nu
creează disconfort.”
Delia Radziuk, proprietară Ecoptimist
38% dintre roîmâni sunt consumatori etici și conștienți de impactul asupra mediului, potrivit unui studiu MKOR.
