Dacă pentru statele occidentale deșeurile reprezintă o resursă, pentru România, se transformă într-o bătaie de cap, pe care ne-o dă inclusiv guvernul prin ratarea țintei de implementare a Sistemului de Garanție-Returnare (SGR).
Nu există decât o singură planetă Pământ, însă, până în 2050, lumea va consuma ca și cum ar exista trei astfel de planete. Potrivit estimărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, consumul global de materiale precum biomasa, combustibilii fosili, metalele și mineralele se va dubla în următorii patruzeci de ani, iar producția anuală de deșeuri va crește cu 70% până în 2050. Dar ce este deșeul? Cuvântul provine din limba franceza (déchet) și are o descriere în ambele dicționare, atât cel român, cât și cel francez, care nu mai este de actualitate. O definiție elementară și din perspectiva circulară ne-a oferit-o Constantin Damov, președintele Green Group: un obiect sau material care nu se află unde trebuie. El a explicat că semnificația inițială de ,,deșeu” specifică ciclurilor deschise, liniare (extragi-produci-consumi-arunci), se transformă în ,,resursă”, specifică buclei închise (,,cloosed-loop”, adică extragi-produci-consumi- reciclezi-produci). ,,Ciclurile deschise sunt generatoare de deșeuri, deci poluează și duc la epuizarea resurselor naturale, finite. Bucla închisă sau ciclurile închise sunt specifice ecosistemelor naturale. În natură nu există deșeuri, ci doar nutrienți ce dau naștere unui sistem regenerativ, infinit. De aceea, «problema deșeurilor» de astăzi devine falsă și se transformă în «oportunitatea» de mâine, pentru accesul la resurse”, a precizat Constantin Damov.
„Aceasta este una dintre mantrele companiei noastre, deșeurile sunt o resursă, iar produsele din material reciclat pe care le obținem sunt dovada. Pentru a mișca lanțul de colectare-reciclare este nevoie de un efort comun al tuturor părților implicate: consumatori, populație, legislație, producători, autorități, stații de sortare, puncte de reciclare. Consumatorii pot colecta separat doar dacă au infrastructura necesară și, invers, colectorii pot recicla doar în cazul în care consumă și sunt dispuși să investească efort și resurse”, a declarat Cristian Lazăr, CEO & Founder Green Ambalaje.
Un ecosistem cu buclă închisă
Green Group este un actor economic care s-a dezvoltat ca un ecosistem cu buclă închisă ce se bazează pe un model inspirat din natură, utilizând deșeurile ca nutrienți pentru industrie. În producția companiei (plastic, sticlă, echipamente electrice și electronice), materiile prime sunt reprezentate în proporție de 100% din deșeuri. Un astfel de model nu folosește resurse materiale naturale, ci doar materiale reciclabile rezultate din produse la sfârșitul ciclului de viață. Mai departe, pentru a crea un ecosistem complet nepoluant, fără impact de mediu, urmează o nouă etapă în evoluția industriei de reciclare către modelul ideal. Constantin Damov a explicat că acest model ideal va avea la bază ,,Cei 3 Zero”, și anume: Zero deșeuri solide, Zero emisii de CO2, Zero amprentă de apă.
Schimbarea opticii, o țintă ratată
O optică pe care statul a ratat să o adopte, pentru că, în loc să transforme deșeul într-o resursă cât mai rapid, a bătut pasul pe loc. Concret, la 1 octombrie, România trebuia să aibă gata Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), prin care cumpărătorii să fie obligați să lase la magazine o garanție de 50 de bani, urmând să o recupereze de la comercianți atunci când vor returna ambalajele. Acest SGR este administrat de compania RetuRO Sistem Garanţie Returnare SA, care a fost acreditată de guvern abia la sfârșitul lunii august 2022. Estimările pentru implementarea SGR nu sunt deloc optimiste. Va mai dura încă un an și jumătate până când va deveni cu adevărat funcțional, și asta pentru că trebuie recrutat personalul companiei, selectați furnizorii, înregistrați toți producătorii și importatorii de băuturi, precum și comercianții. Este un proces anevoios care va implica semnarea a aproximativ 100.000 de contracte.
Comercianții pot organiza puncte de returnare manuale sau automate. În primul caz, ambalajele vor fi preluate de un angajat al comerciantului, valoarea garanției urmând să fie returnată în numerar, în timp ce, în al doilea caz, ambalajele sunt preluate de un dispozitiv automat de tip RVM (Reverse Vending Machine), valoarea garanției urmând să fie returnată consumatorului sub formă de voucher. Numai că instalarea acestor aparate necesită o investiție suplimentară pentru comercianți. Ce se întâmplă, în acest caz, cu buticurile de la colțul blocului? Într-adevăr, nu toți comercianții vor funcționa ca puncte de returnare a ambalajelor, iar ei trebuie să-și anunțe clienții de acest lucru. Potrivit legii, comercianții cu magazine mai mici de 200 de metri pătrați care nu-și organizează propriile puncte de returnare trebuie să se asocieze sau să încheie un parteneriat cu administrațiile locale. Și iată dilema! Să dai bani pentru un RVM sau să iei în piept toată birocrația primăriilor? Răspunsul îl vom descoperi cu toții când vom ieși din casă la 12 noaptea în căutarea unui magazin deschis non-stop. Care… va fi închis, pentru că amenda pentru nerespectarea obligațiilor privind Sistemul de Garanţie-Returnare este de până la 50.000 de lei.
Citat:
Pentru a mișca lanțul de colectare-reciclare este nevoie de un efort comun al tuturor părților implicate: consumatori, populație, legislație, producători, autorități, stații de sortare, puncte de reciclare.
Cristian Lazăr, CEO & Founder Green Ambalaje
