Generațiile care ne urmează au nevoie de o Planetă verde, pentru o săptămână, dar și pentru ani, decenii, secole, sperăm milenii. Ritmul de dezvoltare a civilizației umane este exponențial și, dacă până acum câteva decenii numai piatra nu putrezea, totul reintrând în ciclul natural, devorat de pământ, omul a descoperit foarte recent plasticul, care supraviețuiește, după calculele specialiștilor, 800 de ani.
Dacă până recent consecințele nefaste ale prodigioasei civilizații umane asupra propriului habitat erau înțelese numai de cercetători, autoritățile au conștientizat că trebuie să acționeze înainte de a fi prea târziu. Educația este nodul gordian de unde se poate schimba ceva fundamental în modul nostru de viață. De modul cum înțeleg copiii să protejeze planeta și viața depinde supraviețuirea speciei aici, acasă. Din anul școlar 2022-2023, intră în programa tuturor copiilor, de la primară la liceu, „Săptămâna Verde”, care vine cu proiecte de educație pe teme green. Aceasta va fi inclusă, la latitudinea școlilor, în perioada 27 februarie – 16 iunie 2023, în intervale de câte cinci zile consecutive lucrătoare, fără să se renunțe la „Școala Altfel”. Printre temele care vor fi abordate la școală se află: respectul pentru natură și viață, reciclarea, apele și pădurea, schimbările climatice, o școală verde, gestiunea deșeurilor și energia regenerabilă. „Săptămâna Verde” se axează, în principal, pe activități practice – de la curățenia în curtea școlii ori plantarea unui copac și a unui răsad de roșii în grădina din fața școlii la o vizită la stația de sortare a deșeurilor din localitate ori la acțiuni de ecologizare pe un traseu de pădure.
Un alt proiect interesant a fost implementat anul trecut în comuna Ciugud, județul Alba, renumită deja pentru atragerea de fonduri europene, de 10.000 de euro/locuitor. Proiectul a constat din instalarea unor automate de preluare a deșeurilor din ambalaje (Reverse Vending Machine), cu numele de „Verzulică – roboțelul reciclator”. Proiectul e cu atât mai valoros cu cât România se pregătește pentru implementarea SGR (Sistemul de Garanție-Returnare) pentru ambalajele de sticlă, plastic și aluminiu. Rezultatele înregistrate au depășit de peste patru ori obiectivele tangibile stabilite de organizatori la începutul campaniei. Proiectul a fost premiat de guvern, dar și de organizația Green Report.
Companiile se implică în educație
Inițiative verzi pe educație au și companiile. Un proiect derulat de compania Sanofi în localitatea Waterford, Irlanda, denumit „Waterford loves planet, not plastic”, are scopul de a reduce deșeurile din plastic prin educație. Programul, propus chiar de salariații companiei, va fi prezentat în școli de „ambasadorii verzi” și va cuprinde curățarea zonelor de coastă de deșeuri din plastic și dezvoltarea unei aplicații pentru a încuraja și recompensa reducerea consumului de plastic. Furnizorii privați de servicii medicale de la noi au adaptat sustenabilitatea businessului la nivelul comunităților. „Campaniile de educare și de promovare a prevenției și a unui stil de viață sănătos au un rol esențial în dezvoltarea sustenabilă. Ne-am implicat atât direct, cât și prin intermediul Asociației Medicover, alături de care am derulat în comunități locale campanii educative pentru prevenirea diabetului zaharat la tineri, prin acțiuni de monitorizare și schimbare a stilului de viață, prin adoptarea unei diete variate, cu produse locale, bogate nutritiv”, a declarat dr. Florinela Cîrstina, directorul general al Medicover.
E nevoie de lucruri concrete
„Sustenabilitatea e deja o idee mult prea bătută, acum trebuie lucruri concrete. Recomand o carte, Ministerul pentru viitor, de Kim Stanley Robinson, scriitor de SF, care arată cum ar trebui să se întâmple lucrurile în secolul 21 dacă vrem să mai trăim”, spune Alexandru Mironov, jurnalist de știință, la origine profesor de matematică. Acesta continuă, subliniind că nu e SF: „Puțini vor părăsi planeta, cei mai mulți rămânem acasă. Vom fi nouă miliarde de oameni spre 2050, iar spre 2075, în cea mai rea prognoză, 14 miliarde. Pământul nu ne mai suportă. Altfel, cu ce avem, am putea să o ducem o vreme, atâta timp cât avem spațiu ca să-l ocupăm. România e într-o situație privilegiată, munții sunt goi. Dacă suntem așa de mulți, înseamnă că va trebui să ne mulțumim cu puțin. Ceea ce înseamnă că turbocapitalismul va trebui să cedeze”.
Alexandru Mironov, unul dintre fondatorii Atlantykron, o tabără-școală de vară pentru copii care se desfășoară pe un ostrov în mijlocul Dunării, aflată la ediția a 33-a, spune că vede o schimbare fundamentală a școlii prin implicare și „o școală în fiecare creier”, în care fiecare grup de 10-15 copii are un mentor.
Sustenabilitatea, în gesturile de zi cu zi
Diana Blinda, corporatistă cu MBA convertită în învățătoare în Chitila după ce a trecut prin experiența Teach for Romania, un program de voluntariat în învățământ, în școli rurale defavorizate, ne spune cum transmite experiența sustenabilității elevilor ei: „Sustenabil nu e un cuvânt pe care îl folosesc des, e mai degrabă integrat în gesturile și acțiunile mele acasă și la școală. Încă din primul an de învățământ, ca profesoară susținută de Teach for Romania, am gândit activități cu copiii pentru un mediu de lucru curat și sustenabil. Unul dintre personajele principale din clasa noastră era Domnul Gunoi, un minitomberon hrănit de copii cu ambalajele de la pachețelul cu mâncare de acasă. Domnul Gunoi avea și un frate mai mare în curtea școlii, de asemenea hrănit cu ambalajele care aterizau pe iarbă, luate de vânt de pe stradă sau aruncate de adulți. Cu adulții am avut mai puțin succes. Deseori, curățam terenul de sport cu copiii dimineața, iar seara, după un meci de fotbal al adulților, terenul era din nou plin de ambalaje de bere și suc”.
Ce mai face Diana cu copiii?! Cutiile de carton de la comenzile de cărți devin material didactic pentru învățarea literelor și a silabelor sau decorațiuni pentru Crăciun decupate și pictate. În timpul școlii online, au lucrat cu materialele din casă, ambalaje de iaurt și de lapte. În toamna lui 2021, Diana a descoperit creația unui designer român preocupat de reciclare și împreună cu copiii, în ora de educație plastică, au transformat un ambalaj de lapte tetrapack într-un portofel. În 2020, la „Școala Altfel”, Diana a inițiat „În jurul școlii mele”, un proiect de comunitate pe care vrea să îl reia acum.
„Până la momentul școlii online, subiectul modului de viață sustenabil era greu de abordat cu părinții, mai ales că provin dintr-o zonă cu resurse financiare modeste. După activitățile din școala online, în care copiii aveau de lucru independent sau cu părinții pe baza materialelor din casă, cumva, firesc, reciclarea a pășit tiptil și în acele familii. Deși gesturile noastre zilnice pot fi ușor contracarate de accidentele globale, cum ar fi eșuarea unui petrolier în Marea Neagră, cred că putem contribui semnificativ la o schimbare sustenabilă”, conchide Diana Blinda.
Citate:
Deși gesturile noastre zilnice pot fi ușor contracarate de accidentele globale, cum ar fi eșuarea unui petrolier în Marea Neagră, cred că putem contribui semnificativ la o schimbare sustenabilă.
Diana Blinda, învățătoare
Vom fi nouă miliarde de oameni spre 2050, iar spre 2075, în cea mai rea prognoză, 14 miliarde. Pământul nu ne mai suportă.
Alexandru Mironov, jurnalist de știință
