Implementarea de staţii de încărcare pentru maşinile electrice este un aspect foarte important pentru dezvoltarea infrastructurii dedicate mobilității electrice. România numără în jur de 1.200 de puncte de alimentare, însă prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, țara noastră ar putea beneficia de aproape 15.000 până în 2026.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a poluării, în general, reprezintă principalul obiectiv al țărilor din Uniunea Europeană. Iar acesta nu se poate îndeplini dacă vânzările de mașini electrice nu vor crește exponențial. Ținta de eliminare a producției de automobile cu motoare termice până în 2035, votată și aprobată deja de forurile europene, presupune dezvoltarea accelerată a infrastructurii de alimentare cu energie electrică. Potrivit unui studiu publicat de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), în timp ce unele țări avansează susținut în privința implementării infrastructurii, majoritatea sunt în urmă, iar diferența se vede de la vest la est. Fruntașii sunt Olanda, cu 90.284 de stații, Germania, cu 59.410, Franța, cu 37.128, Suedia, cu 25.197, și Italia, cu 23.543 de puncte de alimentare deja funcționale. În timp ce sudul și estul UE avansează mai greu, balticii stau ceva mai bine, având în vedere teritoriile restrânse – Letonia, cu 420 de stații, Estonia, cu 385 de puncte de alimentare, și Lituania, cu 207 stații dedicate electricelor. La coada clasamentului european se află țări ca Malta, cu doar 98 de „benzinării voltaice”, și Cipru, cu 57 de stații.
Cum stă România la infrastructură
În România, infrastructura stațiilor de încărcare a mașinilor electrice este în plină expansiune. Vânzările crescute de mașini cu zero emisii au împins companiile din energie, dar și autoritățile să investească în astfel de stații speciale, iar dezvoltarea se face susținut atât în rețeaua publică, cât și pe partea privată. Situația specială a României constă în faptul că piața electricelor a luat în ultimii doi ani un avânt semnificativ față de puterea de cumpărare locală, luând prin surprindere, evident, dezvoltarea precară a infrastructurii de încărcare. Vânzările de autoturisme electrice au o rată de creștere mare în țara noastră, raportat la întreaga piață auto locală, incluzând aici și piața second hand, cu toată stagnarea sau chiar încetinirea creșterii volumelor de vânzări care încă le depășesc totuși pe cele ale pieței de vehicule noi. Un exemplu pozitiv și surprinzător pentru mulți este Dacia Spring, care a permis companiei o cotă majoritară și pe segmentul zero emisii, chiar cu cele trei majorări succesive ale prețului de vânzare în mai puțin de un an. Așa se face că prognozele specialiștilor arată o creștere susținută în viitorul apropiat pe partea de infrastructură de alimentare, una care să vină în întâmpinarea apetitului ridicat al românilor pentru mașini electrice. Soluții există, chiar și la nivel local sau privat, iar în viitorul imediat să-ți încarci mașina acasă, fie folosind stații speciale, fie direct de la banala priză casnică, nu va mai suna așa ciudat, lucru ce va duce treptat la schimbarea mentalității șoferilor când vine vorba de lipsa de autonomie a electricelor. Aici va ajuta semnificativ și dezvoltarea permanentă și rapidă a tehnologiei bateriilor, chiar dacă vehiculele cu „combustie” electrică vor continua să fie mai scumpe decât suratele termice cel puțin și în următorul deceniu.
Transportul public și politicile guvernamentale, în sprijinul sustenabilității locale
O altă cale de susținere a dezvoltării sustenabile, mai ales în mediul urban, este electrificarea transportului public, care ar permite o eficientizare a traficului și scăderea drastică a poluării în marile orașe, sau chiar în zonele periurbane. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, autorităţile publice locale vor avea un buget total inițial de 2,1 miliarde de euro, care va asigura trecerea spre tranziția verde și digitală, prin investiții în achiziția de transport verde, curat și de digitalizare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism, care să permită o dezvoltare a infrastructurii în acord cu nivelul pieței de vehicule „curate”.
„Ținta este să reînnoim parcurile auto ale localităților cu automobile inteligente și verzi, prietenoase cu mediul. 1.135 de vehicule noi, electrice sau cu hidrogen vor fi achiziționate pentru reședințele de județ, municipiul București, orașe și comune, dintre care 715 autobuze, 50 de tramvaie, 50 de troleibuze și 320 de microbuze. Transportul public în România va deveni mai verde și mai inteligent în urma achiziționării a 491 de sisteme digitale de management al transportului public, până în trimestrul al doilea al anului 2026. Noile autovehicule vor beneficia și de stații de încărcare corespunzătoare, în urma achiziționării a 13.200 de puncte de încărcare, și vor servi și la transportul elevilor”, a declarat ministrul dezvoltării și lucrărilor publice Cseke Attila, în martie 2022. Așadar, planuri și intenții bune există, și sunt prevăzute și fondurile pentru implementarea lor.
Cât privește operatorii economici privați, lucrurile stau puțin altfel. Trecerea la reducerea emisiilor de carbon și implementarea proiectelor sustenabile trebuie susținute și de statul român. De exemplu, companiile de transport pe distanțe mici, livratorii, cele care au activitate preponderent în centrele urbane și aleg să-și achiziționeze flote electrice și-ar crește eficiența dacă ar fi ajutate prin programe de achiziții de stații proprii de încărcare pentru a-și asigura un flux mai bun pentru serviciile prestate, sau de facilități pentru cumpărarea efectivă a vehiculelor. Aceste programe, construite pe baze similare sau prin soluții alternative eficiente, după modelul facilităților acordate persoanelor fizice la achiziția vehiculelor electrice, ar duce, cu siguranță, la o dezvoltare și mai accelerată a sectorului de servicii de livrare, curierat și conexe, pe baze sustenabile, prin electrificare. În felul acesta, ar avea acces și firmele mici, locale, nu doar jucătorii mari care vin cu fonduri ce le permit o funcționare corespunzătoare chiar și în lipsa acestor ajutoare guvernamentale.
Cifra:
15.000 de stații de încărcare pentru mașini electrice vor fi construite în România prin PNRR, în următorii ani.
