Statisticile UE arată că România are al nouălea cel mai ridicat nivel de risipă alimentară din Europa (2,55%), ceea ce înseamnă 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an, adică peste 6.000 de tone pe zi. Pentru a reduce risipa alimentară în retail, atât producătorii de alimente, cât și marii comercianți trebuie să respecte obiectivele de dezvoltare durabilă.
În România nu există o abordare unitară la nivelul industriei, iar autoritățile se implică doar atunci când sunt presate de întârzieri pe anumite etape de implementare a legislației UE, potrivit lui Ștefan Pădure, președintele Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR). Într-o opinie a Comitetului European Economic și Social (EESC) se arată că 70% dintre deșeurile alimentare din UE apar în sectoarele gospodăriei, serviciilor alimentare și comerțului cu amănuntul, iar restul de 30% – în producție și procesare.
„Abordarea risipei alimentare înseamnă colaborarea cu toți actorii-cheie din sectorul public și privat pentru a identifica, măsura, înțelege și găsi soluțiile potrivite. Nu există o singură cauză cu o singură soluție, deoarece lanțul alimentar este un sistem complex și dinamic”, detaliază Ștefan Pădure. „Toți cei implicați în lanțul alimentar trebuie să lucreze împreună pentru a găsi soluții, de la fermieri, procesatori, producători și comercianți cu amănuntul până la consumatorii înșiși. Factorii politici, cercetătorii, băncile alimentare și alte ONG-uri joacă, de asemenea, un rol important”, adaugă acesta. Potrivit președintelui APAR, printre măsurile concrete ale asociației se numără cercetarea și dezvoltarea prin inițierea și susținerea diferitelor proiecte de cooperare între mediul academic și producători, pentru inovare și încurajarea economiei circulare. Alte măsuri includ creșterea securității alimentare la nivel local, regional, național și european, precum și dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare, cu accent pe magazinele de producător sau asocieri ale acestora (cooperative, grupuri de producători) care să valorifice producția.
Retailerii iau lucrurile în serios
Un exemplu în acest sens este Grupul Carrefour, care a dezvoltat un instrument complex de raportare denumit Index CSR & Tranziție Alimentară. Prin acest Index, în România, compania urmărește aproape 700 de indicatori de performanță din patru categorii generale: Produse, Clienți, Magazine și Angajați. La nivel local, odată cu anunțul acestei direcții strategice, Carrefour România și-a luat angajamentul de a participa activ la educarea consumatorului cu privire la alegerile făcute la cumpărături și de a furniza produse de calitate ridicată la prețuri accesibile. Aceste angajamente sunt îndeplinite în mod constant, atât prin programe și acțiuni realizate în parteneriat cu ONG-uri precum Crucea Roșie și Fundația FARA, cât și prin inițiative implementate în magazine, pentru clienți.
Abordarea Carrefour, atât la nivel național, cât și internațional, este de a trata astfel de aspecte importante într-un mod integrat și strategic. În acest sens, platforma globală Act For Food introduce noțiunea de tranziție alimentară și sprijină consumatorii spre alegeri sănătoase și sustenabile, acoperă și modalitățile de combatere a risipei alimentare, oferind cadrul strategic pentru dezvoltarea de acțiuni locale cu impact cât mai puternic.
„Risipa alimentară este un proces care necesită eforturi susținute și vom continua să propunem inițiative atât de prevenire, cât și de combatere a fenomenului, pornind de la direcțiile strategice Act For Food, și invităm românii să ni se alăture, prin adoptarea acestor obiceiuri sănătoase cu impact pozitiv direct”, spune Alina Gamauf, HR, Corporate Affairs, CSR Director and Executive Committee Board Member la Carrefour.
Tot în această perioadă, compania a lansat proiectul „Gust pentru Sănătate. Ora de obiceiuri sănătoase și mese delicioase” – un parteneriat între Carrefour România și Asociația InspirAction, al cărui scop este de a-i educa pe elevii de gimnaziu și pe părinții acestora cu privire la adoptarea unui stil de viață echilibrat.
Cifra:
2,2 milioane de tone de alimente se aruncă anual în România.