Cât de sustenabil este noul minerit care a atras sute de milioane de adepți la nivel mondial? O simplă comparație descrie gravitatea situației. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Cambridge, numai cele două mari criptomonede din lume, Bitcoin și Ethereum, consumă anual de două ori mai multă energie decât o țară ca Suedia. Până la urmă, e problema tuturor criptominerilor. Aceea că, atunci când dau cu „târnăcopul” în server, bagă în pământ mediul înconjurător.
Bitcoin se năștea în 2009, iar astăzi numărăm peste 12.000 de blockchainuri diferite de criptomonede în cadrul a peste 300 de milioane de utilizatori din întreaga lume. În acest moment, peste 18.000 de companii acceptă plăți în criptomonede, ceea ce demonstrează o creștere semnificativă a încrederii în această unitate monetară virtuală. Și asta pentru că tranzacțiile sunt făcute mai ușor, mai rapid, direct și fără taxe, care duc la dublarea cheltuielilor, și nu necesită informații personale ale părților la tranzacție. Acest lucru este posibil deoarece criptomonedele nu au nevoie de o terță parte ca autoritate centrală de control. Toate tranzacțiile sunt efectuate în cadrul unei rețele descentralizate peer-to-peer prin algoritmi de criptare și tehnici criptografice care protejează tranzacțiile. O criptomonedă este o nouă formă de activ digital bazată pe o rețea care este distribuită pe un număr mare de computere. Sistemele de criptomonede permit plăți online securizate care sunt denominate în termeni de „tokenuri” virtuale, fiind reprezentate de înregistrări contabile interne sistemului. Cuvântul criptomonedă derivă din tehnicile de criptare care sunt folosite pentru a securiza rețeaua. „Cripto” se referă la diferiții algoritmi de criptare și tehnici criptografice care protejează aceste intrări, cum ar fi criptarea cu ajutorul curbelor eliptice, perechile de chei public-private și funcțiile hashing, adică procesul de transformare folosit pentru a genera o nouă valoare, conform unui algoritm matematic. Blockchainurile, care sunt metode organizaționale pentru a asigura integritatea datelor tranzacționale, sunt, de asemenea, o componentă esențială a multor criptomonede. Prima criptomonedă bazată pe tehnologia blockchain a fost Bitcoin, care rămâne cea mai valoroasă, deși astăzi există mii de criptomonede alternative cu diverse funcții și specificații.
Dacă v-a plictisit această terminologie searbădă, trebuie să știți că raportul intitulat „Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System”, publicat în 2008, a fost glonțul pus pe țeava pistolului care, odată armat, a declanșat isteria mondială a creării de criptomonede. Documentul, scris sub pseudonim de Satoshi Nakamoto, descria convingător imaginea unui sistem electronic de numerar peer-to-peer și demonstra modul în care monedele digitale ar putea reprezenta o provocare pentru băncile centrale, pentru că le excludea din sistem. Satoshi Nakamoto a ajuns la concluzia că avem nevoie de un sistem de plată electronic bazat pe dovezi criptografice care să permită oricăror două părți dispuse să facă tranzacții direct între ele, fără să aibă un intermediar de încredere, adică o instituție financiară. Criptomonedele nu au autoritate centrală, ceea ce înseamnă că supraviețuirea monedei virtuale este susținută de comunitatea de utilizatori. În această rețea peer-to-peer, fiecare utilizator este o gazdă și un nod pentru software.
Mineritul de criptomonde, efect dezastruos pentru mediu
Pe scurt, haiducie financiară! Și digitală! Prin urmare, lumea s-a apucat de minerit. Numai că, așa cum industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare, și mineritul de criptomonede are un efect dezastruos pentru mediu, prin folosirea unor cantități uriașe de energie în „fermele de servere”, care produc tone de dioxid de carbon, principalul vinovat de încălzirea globală. Potrivit Forbes, criptomonedele cu cel mai mare impact asupra mediului sunt: Bitcoin, Ethereum, Bitcoin Cash, Litecoin și Cardano. Publicația susține că Bitcoin a folosit, în 2020, de departe cea mai multă energie comparativ cu orice altă criptomonedă, producând 59,9 milioane de tone de dioxid de carbon în doar douăsprezece luni. Pentru a compensa această cifră uriașă, ar fi trebuit să fie plantate 299,6 milioane de copaci. Acest lucru face din Bitcoin o criptomonedă incredibil de nesustenabilă, care va trebui să-și reformeze modul în care funcționează pentru a se adapta la o lume cu emisii scăzute de carbon. Dar niciun activist de mediu nu a avut până acum un impact atât de profund asupra conștientizării problemei amprentei de carbon pe care o lasă în urmă Bitcoin precum Elon Musk, directorul executiv al Tesla, atât de pasionat de această monedă virtuală încât și-a burdușit, potrivit Financial Times, cuferele corporative cu 1,5 miliarde de dolari în această criptomonedă, la nivelul anului 2021. Anul trecut, în luna aprilie, Musk s-a răzgândit și a revenit asupra planului de a accepta Bitcoin ca plată pentru vehiculele sale, ceea ce a generat o reacție furibundă din partea fanilor Bitcoin, dintre care mulți au obținut profituri uriașe din pariurile timpurii pe această monedă virtuală pe care o consideră a fi viitorul în domeniul finanțelor. Susținătorii cripto l-au acuzat de ignoranță cu privire la metodele de minerit sau că încearcă să protejeze interesele ,,guvernului mondial din umbră”. La un an după ce a dezvăluit investiția majoră în Bitcoin, Musk a vândut majoritatea activelor în criptomonedă.
Cifra:
59,9 milioane de tone de dioxid de carbon a produs Bitcoin în 2020, potrivit Forbes.
