Eficiența energetică, investițiile în energie verde și tranziția energetică sunt măsuri pe care toți cei implicați în industrie trebuie să și le asume, pentru că vor ajuta la depășirea crizei energetice mondiale. În acest moment, România se află într-o situație relativ bună, asigurându-și o mare parte din cantitățile necesare pentru consum din producția internă, însă impactul general al prețurilor nu ne ocolește.
Problema crizei energetice nu este una locală, ci una europeană. Între altele, ea vine pe fondul politicilor de mediu ultra ambițioase, care au fost actualizate periodic, însă doar în sensul întăririi lor. Producătorii și furnizorii spun că potențiale soluții ar putea veni din înghețarea sau reglementarea temporară a prețului certificatelor de CO2, situație în care atât statele, cât și companiile ar beneficia de predictibilitate și de spațiul de timp necesar implementării noilor tehnologii ori reformelor interne.
Anul trecut, prețurile la energie au crescut vertiginos pe fondul unui dezechilibru între cerere și ofertă, cauzat de redresarea economică post-pandemică și de o iarnă mai lungă, care a lăsat depozitele de gaze la un nivel neobișnuit de mic. Situația a fost amplificată anul acesta de războiul din Ucraina, precum și de valul de căldură care a afectat continentul, cu impact negativ asupra producției hidro și din surse eoliene. Toate au dus la o volatilitate extremă și la niveluri ale prețurilor de achiziție neașteptat de mari.
Aceste cauze s-au reflectat și în România, unde ne confruntăm cu o producție onshore de gaze naturale în scădere, precum și cu un necesar mai mare de gaz pentru producția de energie electrică. Trebuie menționat faptul că am avut disponibile cu 8% mai puține gaze naturale în 2021 față de 2020, și cu 5,5% în primele șase luni ale anului curent față de 2021. Astfel, și pentru România, ca și pentru celelalte țări europene, securizarea volumelor necesare pentru consum este o provocare.
Potrivit actorilor din piață, pe plan imediat pot fi întreprinse două acțiuni complementare: evitarea risipei de energie și eficientizarea energetică a clădirilor. Odată implementate, acestea produc efecte imediate, contribuind la un mai bun control al consumului de energie și, implicit, al valorii facturilor. Acestea pot fi coroborate cu adoptarea de soluții verzi. Printre ele, dezvoltarea de noi capacități de producție de energie regenerabilă, panouri fotovoltaice pentru consumatorii casnici sau așa-numitele „Green PPA” (Green Purchase Power Agreements – Acorduri Verzi de Achiziționare de Energie Verde, pe termen mediu sau lung) pentru consumatorii industriali. Se adaugă dezvoltarea producției gazelor verzi – biometanul și hidrogenul – pentru că, în final, toate acestea pot conferi clienților mai multă autonomie
energetică.
Ajută cu adevărat plafonarea generalizată a prețurilor?
Unele state au luat măsuri țintite pentru protejarea anumitor categorii de consumatori, prin oferirea de vouchere și ajutoare directe către clienții casnici. România, în schimb, a ales un sistem de sprijin larg, acordat tuturor consumatorilor, prin plafonarea prețului de vânzare către aceștia și obligarea furnizorilor de energie de a prefinanța costurile de achiziție a energiei.
„Această reglementare parțială este nesustenabilă și pune o presiune extremă asupra furnizorilor de energie, care prefinanțează, în locul statului, un ajutor oferit consumatorilor. Având în vedere întârzierile majore în rambursarea sumelor de către stat, ne confruntăm cu dezechilibre importante în fluxul de numerar, cu impact asupra întregului sistem energetic și, pe cale de consecință, asupra consumatorului final”, spune Eric Stab, președinte și CEO al Engie România.
Măsuri precum plafonarea pentru toate categoriile de consumatori nu sunt cea mai fericită soluție, fiind
nevoie de soluții noi, spun reprezentanții companiilor de energie.
„Cred că sunt necesare revizuirea și planificarea unor măsuri de protecție a consumatorilor, aliniate bunelor practici și în concordanță cu realitățile pieței. În acest sens, susțin ajustarea graduală a plafoanelor, acordarea de facilități directe pentru consumatori și protejarea, în mod țintit, a persoanelor cu venituri reduse și a sectoarelor economice cu ponderi mari ale costurilor energetice”, explică Volker Raffel, director general al grupului E.ON România.
Din păcate, mai sunt multe de făcut, deși industria energetică din țară a adus pe masa decidenților o serie de soluții cu intervenție minimă, dar care să aducă predictibilitate. În plus, va trebui definit un preț care să permită investiții, dar care să fie și suportabil pentru consumatori.
„Suntem siguri că există anumite măsuri care vor fi luate în considerare de guvern și care să permită un control mai bun asupra mișcărilor din piața de energie, fără să fie nevoie de o intervenție brutală”, consideră Bogdan Nicolae Badea, președintele Hidroelectrica.
Trebuie să ținem cont că ne confruntăm cu o perioadă dificilă, însă partea pozitivă este că toți actorii pieței de energie înțeleg și sprijină necesitatea aplicării unor măsuri în contextul actual. De aceea, pentru a reveni la o relativă normalitate, sunt necesare soluții de minimizare a impactului crizei, echilibru, reducerea presiunii din piață, predictibilitate și coerență politică. Iar toate acestea trebuie aplicate fără a avea impact asupra procesului investițional.
