Schimbările climatice au loc acum și reprezintă cea mai gravă amenințare la adresa vieții de pe planeta noastră. Din fericire, există soluții reale, spun experții. În 2015, liderii mondiali au semnat un tratat major numit Acordul de la Paris, pentru a pune aceste soluții în practică. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră spre zero reprezintă principalul obiectiv. Schimbările climatice produc efecte puternice și în economie.
Auzim frecvent la radio sau la televizor că ne confruntăm cu temperaturi mult mai ridicate față de normalul perioadei, dar și cu fenomene meteo extreme. Încălzirea globală părea pentru unii doar o poveste despre ghețarii din Antarctica, însă astăzi este realitatea care macină, într-un ritm tot mai alert, vieți și economii la nivel mondial.
Între 1980 și 2020, peste 138.000 de persoane din Uniunea Europeană și-au pierdut viața din cauza fenomenelor meteorologice extreme, potrivit datelor Consiliului European. Nemții, francezii și italienii au fost cei mai afectați. Pierderi sunt și de ordin financiar: aproape 500 de miliarde de euro în ultimele patru decenii, tot la nivelul UE.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, aprecia în 2021, în cadrul unei analize, faptul că impactul schimbărilor climatice asupra economiei și, în general, a societății poate fi catastrofal: „Acest impact se va simți tot mai mult la nivel de bugete publice, ale firmelor, ale gospodăriilor, în viața economică (sectoare economice și companii), în viața noastră, în general. Acest impact trebuie să fie contracarat; este vorba, în esență, de limitarea stricăciunilor («damage control») și de prevenție, de reducere a emisiilor de carbon, de protejarea biodiversității și de a realiza o economie circulară”.
În aceeași analiză, președintele Consiliului Fiscal mai spune că, spre deosebire de alte evenimente extreme, schimbarea climatică este o amenințare existențială. „Magnitudinea «transformării verzi» este greu de surprins în cifre, fiindcă ar cuprinde întreaga sferă de desfășurare a vieții umane, economia și societatea. Unele estimări menționează zeci de trilioane (mii de miliarde) de dolari drept cost al transformării; cifrele pot fi aiuritoare, însă oricum sugerează amploarea modificărilor necesare, ce au implicații profunde pentru viața economică și socială, pentru sisteme de guvernanță publică și privată (modele de afaceri); comportamente individuale și de grup, stiluri de viață trebuie să se schimbe. Efectele schimbărilor de climă se cuvine să fie judecate în dinamica lor”, subliniază Daniel Dăianu.
Economiștii mai atrag atenția că impactul schimbărilor climatice va depăși cu mult impactul pandemiei de Covid-19 din 2020 și poate fi devastator pentru anumite comunități în lipsa unor măsuri luate la timp.
Criza climatică, o realitate
Deja, la nivel local, românii se confruntă cu o serie de probleme din cauza schimbărilor climei, probleme ce s-ar putea accentua odată cu trecerea timpului. „Temperaturi ridicate și valuri de căldură în marile orașe ale României – criza climatică a dus la creșterea temperaturii globale medii și la înmulțirea perioadelor de caniculă și a frecvenței valurilor de căldură. Temperaturile mai ridicate pot avea ca efecte creșterea mortalității, reducerea productivității și deteriorarea infrastructurii. Categoriile cele mai vulnerabile de populație, cum ar fi bebelușii și persoanele în vârstă, vor fi cel mai grav afectate”, spune Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.
Acesta mai adaugă faptul că zonele agricole sunt și ele în pericol, din cauza secetei: „Multe regiuni se confruntă deja cu perioade de secetă mai frecvente, mai grave și mai îndelungate. La nivelul României, cele mai lungi perioade fără ploaie au fost înregistrate mai ales în Dobrogea și Oltenia”.
Pe termen lung, experții avertizează că, pe fondul schimbărilor climatice, valurile extreme de căldură vor deveni din ce în ce mai dese și mai severe. De asemenea, în multe alte zone se estimează că schimbările climatice vor conduce și la o creștere a precipitațiilor. „Creșterea volumului de precipitații pe perioade îndelungate va avea ca efect, în principal, inundații fluviale și revărsări de râuri, în timp ce și ruperile de nori pot provoca inundații spontane. O perioadă cu secetă prelungită poate duce la scăderea calității apei, la aridizare și la creșterea riscului de apariție a incendiilor de vegetație”, mai spune Alin Tănase.
În 2020 și 2021, diverse județe din România au fost afectate de 13 evenimente de tip inundație care au necesitat evacuarea populației (340-720 de persoane în 2020 și peste 675 de persoane în 2021), potrivit Cosminei Albulescu, cercetător în cadrul Centrului pentru Studii de Risc, Facultatea de Geografie, Universitatea București. „Din septembrie 2021 și până în august 2022, 37 de județe au fost afectate de seceta pedologică, aceasta evoluând treptat spre secetă hidrologică, hidrogeologică și agricolă. Evenimentul a fost unul dintre cele mai semnificative din istoria Europei”, mai spune cercetătoarea, care adaugă și faptul că regiunea Moldovei și cea a Munteniei au fost cel mai puternic afectate de această secetă, iar la nivel european, România a fost printre statele care au avut cel mai mult de suferit.
De altfel, în țara noastră, vulnerabilitățile la inundații și secetă sunt adânc înrădăcinate, iar planurile de management nu includ proceduri privind gestionarea situațiilor multi-hazard, ceea ce duce, de fapt, la perpetuarea și adâncirea vulnerabilităților de tot felul – sociale, economice și instituționale.
Soluții pentru limitarea schimbărilor climatice
Schimbările climatice se produc atât de rapid încât supraviețuirea multor specii de plante și animale este amenințată. Există dovezi clare care arată că biodiversitatea reacționează deja la schimbările climatice și că va continua să facă acest lucru. Nu în ultimul rând, impactul va fi semnificativ și în mediul maritim: creșterea temperaturilor la suprafața mării, acidificarea oceanelor și schimbarea curenților și a regimului vântului, care vor modifica în mod semnificativ structura fizică și biologică a mărilor și oceanelor.
În acest context, activiștii de mediu propun guvernelor și companiilor modalități de a limita schimbările climatice:
- Eliminarea treptată a combustibililor fosili. Combustibilii fosili includ cărbunele, petrolul și gazele – și cu cât sunt extrase și arse mai multe, cu atât se vor agrava schimbările climatice. Toate țările trebuie să-și îndepărteze economiile de combustibilii fosili cât mai curând posibil.
- Investiții în energie regenerabilă. Schimbarea principalelor noastre surse de energie poluante în energie curată și regenerabilă este cea mai bună modalitate de a limita utilizarea combustibililor fosili. Acestea includ tehnologii precum energia solară, eoliană, a valurilor, a mareelor și geotermală.
- Trecerea la transport durabil. Vehiculele pe benzină și diesel, avioanele și navele folosesc combustibili fosili. Reducerea folosirii mașinilor, trecerea la vehicule electrice și minimizarea călătoriilor cu avionul nu numai că vor ajuta la stoparea schimbărilor climatice, ci vor reduce și poluarea aerului.
- Protejarea pădurilor. Pădurile sunt esențiale în lupta împotriva schimbărilor climatice, iar protejarea lor este o soluție importantă pentru climă. Tăierea pădurilor la scară industrială distruge arbori giganți care ar putea absorbi cantități uriașe de carbon. Guvernele îi pot opri făcând legi mai bune.
- Protejarea Mării Negre. Marea Neagră absoarbe, de asemenea, cantități mari de dioxid de carbon din atmosferă, ceea ce ajută la menținerea stabilității climei noastre. Protejarea mărilor și oceanelor, în general, și a vieții din ele este, în cele din urmă, o modalitate de a ne proteja de schimbările climatice.
Un studiu publicat anul trecut pe platforma World Economic Forum arată că schimbările climatice costă întreaga lume 16 milioane de dolari pe oră. Până în 2050, costul global este estimat a fi cuprins între 1,7 și 3,1 trilioane de dolari pe an. Aici sunt incluse costurile generate de pierderile din infrastructură, agricultură, sănătate, dar și cele generate de distrugerea locuințelor.
Impactul economic al schimbărilor climatice va fi resimțit, cel mai accentuat, de țările cu cel mai scăzut nivel de trai, mai spun experții.
16 milioane de dolari/oră este costul global al schimbărilor climatice, potrivit World Economic Forum.
„Creșterea volumului de precipitații pe perioade îndelungate va avea ca efect, în principal, inundații fluviale și revărsări de râuri.”
Alin Tănase
Coordonator de campanii Greenpeace România
