Metodele de economisire a energiei sunt o necunoscută pentru mare parte dintre consumatorii casnici. Mai mult, mesajele transmise de autorități, potrivit cărora avem suficiente resurse înmagazinate, coroborate cu plafonarea prețurilor, lasă impresia că mare parte din societate nici măcar nu trebuie să facă economii. Ce se va întâmpla din septembrie 2023, când plafonarea încetează?
Specialiștii din piața de energie spun că este nevoie de o acțiune concertată a mai multor actori publici, asociații, autorități, companii, dar și de politici care să încurajeze eficiența energetică și reducerea risipei. Pe lângă o creștere accelerată a prețurilor, vedem acum și un deficit de cantități disponibile. De aceea, reducerea voluntară a consumului a devenit extrem de importantă ca parte a soluției de a traversa această perioadă dificilă, și, pe termen lung, pentru a diminua impactul asupra mediului.
„Educația socială, legislativă și tehnică este precară în România. Oamenii, timp de 50 de ani și ulterior încă 32, au fost învățați că există cineva care se gândește la binele lor și, astfel, stau în permanență cu urechile deschise la cei care conduc, sunt considerați singurii care pot să schimbe ceva. Aceștia din urmă profită de situație și flutură soluții, de multe ori neaplicabile sau care, după ce se aplică, dau rezultate proaste, previzibile de la început. Apoi ies și arată cu degetul spre alții, iar oamenii sunt satisfăcuți că a fost găsit vinovatul, chiar dacă ei rămân cu paguba. Astfel, se acceptă starea de fapt. Din acest punct de vedere, viitorul sună foarte rău pentru români și este nevoie de o schimbare a paradigmei”, este de părere Dumitru Chisăliță, expert în energie.
O schemă de plafonare nesustenabilă pentru buget
Experții în energie spun că nu este sustenabil să susții de la buget o schemă atât de generoasă de plafonare și compensare, cum este cea în vigoare. Numai până la sfârșitul acestui an e nevoie de 31 de miliarde de lei pentru a plăti compensarea, respectiv diferența dintre prețul real al facturilor consumatorilor casnici și prețul plafonat al energiei. Mai degrabă, schema trebuie adaptată și țintită către cei care au cu adevărat nevoie și trebuie însoțită de măsuri de sprijin pentru eficiența energetică a gospodăriilor vulnerabile. Acestea au cea mai mare risipă de energie, care provine, în special, de la o izolare precară a locuinței și electrocasnice vechi, cu un consum mare de energie.
Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociației Producătorilor de Energie Electrică din România (HENRO), consideră că sunt necesare eforturi susținute pentru implementarea digitalizării tuturor jucătorilor din industrie, pentru a avea o situație clară asupra categoriilor vulnerabile, care au nevoie de plafonare. În prezent, plafonarea și compensarea prețurilor la energie ajută 98% dintre gospodării. Dar ce se va întâmpla după încetarea măsurilor de sprijin, în septembrie anul viitor? „Deocamdată, nu resimțim adevăratele prețuri, pentru că sunt plafonate. Dar să vă uitați cu atenție ce veți semna în continuare, ce contracte veți agrea cu furnizorii care vin cu oferte noi. Chiar dacă ele sunt plafonate, după încetarea aplicabilității Ordonanței 27, vor intra în vigoare noile prețuri. Sfatul meu e să citiți cu atenție factura”, recomandă Silvia Vlăsceanu. Directorul executiv al HENRO consideră că este nevoie să conștientizăm faptul că toți suntem în postura de consumatori, de clienți finali. De aceea, este important ca toți actorii din industrie să se gândească întotdeauna la consumator.
„Furnizorii de energie din ACUE derulează, de câțiva ani, campanii periodice de informare a consumatorilor casnici asupra consumului eficient de energie și asupra măsurilor ce pot fi luate în acest sens. Am văzut inițiativa Ministerului Energiei care a anunțat recent că va lansa o campanie de informare pe această temă și credem că este o idee bună. Totuși, pentru a schimba atitudini şi comportamente, e nevoie de o acțiune constantă, pe termen lung. Credem că este foarte important ca publicul să înțeleagă că economisirea energiei nu înseamnă o renunțare la confort, ci reducerea risipei. Fiecare dintre noi, prin gesturi simple, ne putem optimiza consumul, eliminând această risipă”, consideră Daniela Dărăban, director executiv al Federației Patronale a Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).
Aceasta susține că trebuie să depășim reținerea față de ideea economiei de energie. Este încă vie amintirea perioadelor când românii erau privați de accesul la anumite servicii și bunuri, iar consumul de energie era redus dincolo de limita suportabilității. Contextul actual poate fi un moment util de atenție, iar prezentarea de soluții la îndemână, asociate cu politici publice eficiente, ar putea să susțină trecerea la un comportament responsabil. În ce privește soluția crizei actuale, ea nu este una simplă, ci presupune un mix de măsuri pe termen scurt și lung. Trebuie să avem o producție de energie mai mare, din surse curate, iar acest lucru nu se poate întâmpla peste noapte, în timp ce realizarea investițiilor durează câțiva ani, adaugă Daniela Dărăban.
Protejarea consumatorilor depinde de investiții
Contextul actual al pieței este rezultatul confluenței unei serii de factori, cu impact asupra Europei, nu doar asupra României. Ceea ce conduce întotdeauna la reziliența sistemului și la protecția consumatorului sunt investițiile în noi capacități de producție, care să îndeplinească atât obiectivele de decarbonizare, cât și necesitățile interne de consum. Ele pot să asigure protecția consumatorului, fie el industrial sau casnic. Este și cazul Societății Naționale Nuclearelectrica, ale cărei investiții se vor apropia de 10 miliarde de euro, potrivit directorului general.
„Proiectele nucleare ale Nuclearelectrica (SNN) se ridică la investiții de până la 8-9 miliarde de euro în următorii ani. Impactul acestora este cuantificabil, atât în ceea ce privește securitatea sporită a aprovizionării pentru România și în regiune, având în vedere piața europeană unificată, care se estimează că va atinge o interconectivitate de 15% până în 2030, cât și în ceea ce privește dezvoltarea industriilor conexe, a infrastructurii, cercetării și dezvoltării și educației”, explică directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță.
Potrivit acestuia, cele trei proiecte majore de investiții ale SNN sunt complementare: retehnologizarea Unității 1, care este în plin proces de derulare, proiectul unităților CANDU și cel al reactoarelor modulare mici (SMR), dezvoltate în parteneriat cu SUA. Primele două oferă energie curată, în bandă, implicit securitate în furnizare și disponibilitate sistemului energetic, iar SMR, flexibilitate, posibilitatea de a proteja economic și social zonele cu centrale pe cărbuni scoase din uz, dezvoltare locală, precum și locuri de muncă. Între reactoarele de mare putere și cele de tip SMR se va realiza un echilibru esențial în producție, prin dublarea contribuției de energie curată în sistemul național, răspuns la decarbonizarea și necesitățile sistemului energetic național sau zonal.
Încheind în sfera investițiilor, Ion Sterian, directorul general al Societății Naționale Transgaz, spune că dacă nu s-ar fi derulat proiecte majore de investiții precum BRUA-faza 1, dezvoltările din zona de nord-est și gazoductul Ungheni-Chișinău, poziția României în ceea ce privește diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale ar fi fost mult mai vulnerabilă.
„Investițiile strategice realizate de Transgaz în dezvoltarea infrastructurii naționale de transport gaze naturale și cele asumate prin Planul de dezvoltare pe următorii 10 ani sunt dovada certă a eforturilor managementului companiei în dezvoltarea sustenabilă a acesteia. Ele reprezintă cheia sustenabilității”, conchide Sterian.
Citate:
Educația socială, legislativă și tehnică este precară în România. Oamenii, timp de 50 de ani și ulterior încă 32, au fost învățați că există cineva care se gândește la binele lor și, astfel, stau în permanență cu urechile deschise la cei care conduc.
Dumitru Chisăliță, expert în energie
Impactul proiectelor nucleare ale SNN este cuantificabil, atât în ceea ce privește securitatea sporită a aprovizionării, cât și în ceea ce privește dezvoltarea industriilor conexe, a infrastructurii, cercetării și dezvoltării și educației.
Cosmin Ghiță, director general al Nuclearelectrica
Credem că este foarte important ca publicul să înțeleagă că economisirea energiei nu înseamnă o renunțare la confort, ci reducerea risipei de energie. Fiecare dintre noi, prin gesturi simple, ne putem optimiza consumul, eliminând această risipă.
Daniela Dărăban, director executiv al Federației Patronale a Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie
Deocamdată, nu resimţim adevăratele prețuri, pentru că sunt plafonate. Dar să vă uitaţi cu atenţie ce veţi semna în continuare, ce contracte veţi agrea cu furnizorii care vin cu oferte noi.
Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociației Producătorilor de Energie Electrică din România
