Industria de autoturisme are nevoie de mobilitate sustenabilă. Fie că vorbim despre combustibili ca hidrogenul sau curentul electric, producătorii investesc de ani buni în tehnologii care să reducă emisiile de CO2 în atmosferă.
România face pași timizi în direcția producției de autovehicule electrice. La Baia Mare, ATP Trucks Automobile, singurul producător român de camioane, a realizat un autobuz electric proiectat și fabricat în România. Dacia a lansat anul trecut primul model electric al mărcii românești, care însă nu se asamblează în țară, ci în China. Iar Ford, de când a fost preluată de Otosan, are planuri mari în această privință.
„Ford urmează să producă în fabrica de la Craiova autoutilitare electrice; Otosan are o divizie specială pentru acestea. Pe linia de producție de la Craiova se vor construi autoutilitare ușoare, Ford Tranzit și Ford Connect, iar o altă producție foarte importantă pentru România va fi și Ford Puma Electric. La Dacia, lucrurile stau altfel. Renault se împarte în două entități, una ce se ocupă doar de modele electrice și hidrogen, care va rămâne ca producție și dezvoltare în Franța, iar cealaltă, care se ocupă de motoare cu combustie internă. Din păcate, Dacia va rămâne cu divizia Renault Termic, astfel că Dacia va fi lăsată un pic în urma noilor tehnologii dezvoltate în Franța”, explică jurnalistul auto Adrian Dima.
Mașinile electrice, tot mai scumpe
Cele mai ieftine mașini eco la vânzare în România au anul acesta prețuri mai mari decât în 2021, din cauza cererii foarte mari, dar și a măririi costurilor de producție pe fondul lipsei unor componente electronice. De exemplu, cele mai accesibile vehicule electrice s-au scumpit cu cel puțin 2.000 de euro în 2022. Însă, chiar și așa, piața auto din România este în plină dezvoltare, iar prima de casare de 10.000 de euro pe care o dă statul român pentru orice mașină electrică, prin programul Rabla Plus, contribuie din plin. Este cel mai mare ajutor din Europa pentru cumpărarea unei mașini full electrice noi, care ne permite să ne mărim parcul auto verde.
„Utilizarea autovehiculelor electrice este pe un trend puternic ascendent, ceea ce mă bucură, fiind un semnal foarte important din partea cetățenilor care fac alegeri prietenoase cu mediul pentru a contribui la îmbunătățirea calității aerului din marile orașe”, a declarat Laurențiu-Adrian Neculaescu, președintele Administrației Fondului pentru Mediu, la lansarea sesiunilor de înscriere pentru programele Rabla Clasic și Rabla Plus.
În afară de energie electrică, sunt cercetați de ani de zile și alți combustibil pentru autoturisme. Presată de limitarea resurselor naturale, industria caută, astfel, soluții nepoluante, pentru a satisface nevoia de mobilitate în creștere. Răspunsul a venit de la marile companii din energie.
„Companiile petroliere au început deja să se miște în această direcție, trebuie să ne gândim ce vom face noi în viitor cu două proiecte mari care s-au pus deja în aplicare, și anume combustia pe hidrogen – hidrogenul ars sau cel pe pilă de combustie – și tehnologia carburanților sintetici. Cred că pe acestea ar trebui să se concentreze marile companii petroliere, pentru că ele au deja această infrastructură de alimentare a mașinilor la pompă”, spune Adrian Dima.
România ar fi putut să folosească și avantajul școlii inginerești pe care alte țări nu îl au și să conteze pe harta globală a producătorilor eco. Dar în timp ce industria auto mondială s-a dezvoltat, a inovat și a produs de la an la an noi tehnologii, țara noastră a bătut pasul pe loc.
„Este un pic cam târziu să mai speculăm tendința asta, pentru că totul a început să se pună deja în mișcare. Poate dacă făceam aceste companii acum trei ani, eram un vârf de lance. Partea bună este că România pe inginerie este foarte bine văzută, sunt ingineri români care lucrează la Porsche în Germania și care sunt foarte apreciați. Porsche are două centre de dezvoltare în România, la Timișoara și la Cluj, reprezentând o treime din centrele pe care producătorul le are în Europa, atât de multă încredere au în inginerii români. Cred că din punct de vedere al pregătirii, al creativitații, România are șanse, dar nu și ca producție”, conchide Adrian Dima.