Pentru a contribui la atenuarea schimbărilor climatice, sectorul petrolului și al gazelor naturale trebuie să își reducă emisiile cu cel puțin 3,4 gigatone de dioxid de carbon echivalent pe an până în 2050. Operațiunile acestei industrii reprezintă 9% din toate emisiile de gaze cu efect de seră de origine umană. În plus, produce combustibili care generează alte 33% din emisiile globale.
Multe companii au adoptat deja tehnici care pot decarboniza în mod substanțial operațiunile – de exemplu, îmbunătățirea rutinei de întreținere pentru a reduce arderea intermitentă a gazelor și înființarea unităților de recuperare a vaporilor pentru a reduce scurgerile de metan. Iskander Abdibaitov, Chief Officer Corporate Development Rompetrol (KMG International), spune că odată ce efectele pandemiei au început să se diminueze, comunitatea globală trebuie să-și reorienteze eforturile asupra reducerii impactului schimbărilor climatice. Concret, trebuie să limiteze creșterea temperaturii medii globale la valori cu mult sub 2°C, preferabil până la 1,5°C, în conformitate cu Acordul de la Paris. Pentru a atinge acest obiectiv, companiile, guvernele și societatea civilă trebuie să reducă la jumătate emisiile globale până în 2030 și să obțină neutralitatea climatică până în 2050.
„Pentru Rompetrol, implicațiile-cheie ale reglementărilor de decarbonizare, din ce în ce mai stricte, includ reducerea semnificativă a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră (GES) și costuri mai mari pentru acestea, precum și costuri în creștere pentru îndeplinirea cotei de biocombustibil, cererea clienților pentru măsuri specifice de decarbonizare, scăderea cererii de combustibil pe termen lung determinată de creșterea alternativelor electrice până în 2035, precum și impozitarea mai mare a combustibililor fosili”, spune Iskander Abdibaitov.
Proiectele Rompetrol (KMG International) însumează aproximativ 600 de milioane de dolari și includ extinderea rețelei de retail a grupului, puncte pentru încărcarea vehiculelor electrice în rețeaua proprie, on-site generation, producția de energie regenerabilă, producția de biodiesel și bioetanol. Unul dintre proiectele de referință este centrala de cogenerare de pe platforma Petromidia, dezvoltată prin intermediul Fondului de Investiții Kazah-Român, cu o investiție de aproximativ 148 de milioane de dolari.
„Noua centrală va genera aproximativ 80 MW de energie electrică, din care cea mai mare cantitate va fi folosită pentru aburul și energia electrică necesare pentru platforma Petromidia, precum și pentru încălzirea orașului Năvodari. Proiectul va genera anual aproximativ 11 milioane de dolari în taxe plătite la bugetul de stat. În plus, va facilita o reducere anuală de 290 Kt de emisii de CO2 pentru producția de energie electrică”, explică Abdibaitov.
OMV Petrom se concentrează de mult timp asupra viitorului energetic, dar și asupra unui mediu mai curat. Compania a avut ca obiectiv pentru 2025 reducerea emisiilor de carbon cu 27% față de 2010. Prin investiții susținute în ultimii ani, Petrom a realizat acest obiectiv înainte de termen și a stabilit obiective noi și mai ambițioase în cadrul strategiei pentru 2030.
„În prezent, ne propunem să reducem emisiile de dioxid de carbon provenite din propriile operațiuni cu 30% până în 2030, comparativ cu 2019. Ambiția noastră pentru 2050 este de a atinge neutralitatea emisiilor de carbon din propriile operațiuni”, spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom. Strategia companiei prevede și utilizarea deșeurilor agricole pentru a produce carburanți regenerabili de a doua generație, precum și investiții în parcuri fotovoltaice, ca sursă majoră de energie verde, unde România are un potențial semnificativ. Nu în ultimul rând, OMV Petrom are în vedere noile tehnologii energetice, cum ar fi captarea, stocarea și utilizarea carbonului și producția de hidrogen.
Investitorii caută companii cu planuri concrete pentru decarbonizare
Există mai multe tendințe care sunt în centrul atenției liderilor din industrie. Una dintre ele este aceea că investitorii fac presiuni asupra companiilor pentru ca acestea să dezvăluie date coerente, comparabile și fiabile. Acționarii activiști, de exemplu, provoacă marile companii petroliere cu sediul în SUA și Europa cu privire la politicile lor de climă și la planurile de reducere a emisiilor. De asemenea, investitorii sunt din ce în ce mai conștienți de problemele de mediu. În cele cinci piețe analizate de Global Sustainable Investment Alliance – Australia și Noua Zeelandă, Canada, Europa, Japonia și Statele Unite –, investițiile sustenabile au atins active de 30.700 de miliarde de dolari la începutul anului 2018, adică o treime din totalul investițiilor. În cadrul Summitului ONU privind Schimbările Climatice din 2021, o alianță a celor mai mari fonduri de pensii și companii de asigurări din lume (reprezentând 2.400 de miliarde de dolari în active) s-a angajat să își transforme portofoliile în unele cu emisii nete zero până în 2050.
În concluzie, este cert că drumul către un viitor cu emisii net zero a început. Potrivit secretarului general al ONU, Antonio Guterres, până în 2025 trebuie create 30 de milioane de locuri de muncă în domeniul energiei regenerabile și eficienței energetice, și nu mai puțin de 60 de milioane până în 2030. Atingerea țintelor ambițioase pentru 2030 și 2050 necesită oameni specializați și investiții în capitalul uman. Forța de muncă pentru net zero trebuie să fie productivă și deschisă pentru dezvoltarea unor noi aptitudini în domeniul tehnologiei, legate de AI, analiza datelor, design digital etc.
Citate:
În prezent, ne propunem să reducem emisiile de dioxid de carbon provenite din propriile operațiuni cu 30% până în 2030, comparativ cu 2019.
Christina Verchere, CEO OMV Petrom
Odată ce efectele pandemiei au început să se diminueze, comunitatea globală trebuie să-și reorienteze eforturile asupra reducerii impactului schimbărilor climatice.
Iskander Abdibaitov, Chief Officer Corporate Development Rompetrol Rompetrol
Cifra:
30 de milioane de locuri de muncă trebuie create în domeniul energiei regenerabile și eficienței energetice până în 2025.
