Deși prima parte a anului a fost marcată de volatilitate la nivel global, provocată de tonul mai restrictiv al FED privind politica monetară, dar și de revenirea inflației pe trend ascendent, analiștii așteaptă o revitalizare a investițiilor verzi. În România, investițiile masive în domeniu au mobilizat piața de capital.
Economia mondială caută febril schimbarea surselor de energie. Pandemia, urmată de războiul din Ucraina și, mai recent, de conflictul din Orientul Mijlociu au provocat pierderi economiei globale și au fragilizat bugetele naționale până spre limita austerității. Chiar dacă printre primele vizate de ajustări au fost programele de reducere a emisiilor de carbon, trendul spre un viitor curat este o prioritate în strategiile guvernelor.
În acest context, o creștere a indicilor bursieri poate fi un semn bun și pentru energia verde, chiar dacă politicile de finanțare încorsetează dezvoltarea accelerată în acest an. „Tendințele pentru domeniu sunt puternic ascendente: de la active de 18,4 trilioane de dolari în 2021, PwC estimează active de 33,9 trilioane de dolari în 2026, ajungându-se ca activele ESG să reprezinte 21,5% din totalul activelor administrate la nivel global. (…) Pe de altă parte, programe precum cele din SUA și China, orientate spre susținerea masivă a producătorilor interni, sporesc nivelul tensiunilor comerciale”, spune Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România.
Indicii bursieri americani și-au revenit și tranzacțiile au ajuns aproape de maximum. Iar Bursa de la București nu putea rămâne indiferentă la acest trend. Există un impact pozitiv și asupra pieței de capital din România. Însă nu putem ignora trendul de scădere a stocurilor de energie verde anticipat la finalul anului trecut într-un sondaj Bloomberg Market Live Pulse, realizat în rândul a peste 600 de investitori instituționali și de retail. Iar dacă ne uităm pe graficul S&P Global observăm clar o „înclinație” de aproape 30 de procente, în concordanță cu anticipările investitorilor din sondajul Bloomberg. Adică, pe fondul creșterilor indicilor bursieri, acțiunile verzi s-au depreciat. Iar pentru ca această bulă „verde” să nu se spargă, este nevoie de o relaxare a politicilor monetare ale băncilor centrale.
„Datele recente de inflație din SUA impun o amânare a scăderii dobânzilor, dar atunci când se va întâmpla, ajustarea costului creditului va duce la o accelerare semnificativă a investițiilor verzi, și nu doar în domeniul producerii de energie. În Europa, costul energiei și transformările vizibile și ample ale climatului, împreună cu tendința de scădere a dobânzii de referință care ar putea începe curând, vor induce o nouă etapă de investiții concentrate pe mediu”, subliniază Claudiu Cazacu.
Industria trece printr-o perioadă grea, cu contracții la nivel continental, în special în Germania. Nici România nu face excepție, cu o scădere de 2,7% în primul trimestru din acest an, arată datele Institutului Național de Statistică. Cu toate acestea, analiștii bursieri întrevăd semnele unei redresări ulterioare, cu un avans semnificativ în sectorul de servicii.
„Performanța acțiunilor pe Bursă tinde să fie un semnal care poate încuraja și alți jucători să majoreze investițiile, însă, probabil, volatilitatea nu va lipsi pe termen scurt, iar trendurile ample vor fi vizibile doar în perspectivă multianuală”, concluzionează Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România.
Modelul privind finanțările verzi: SUA vs UE
Procesul de decarbonizare a economiei necesită investiții globale de peste 100 de trilioane de dolari în următoarele trei decenii. Evident că energia verde va juca un rol crucial în această tranziție energetică. Însă de la proiecte la realitatea din piață este o diferență. Și ea este dată de turbulențele de pe plan mondial, dar și de armonizarea măsurilor și creșterea finanțărilor din bugetele multianuale.
Peste Ocean, pachetul legislativ Inflation Reduction Act adoptat anul trecut a generat tensiuni între SUA și partenerii comerciali, pentru că a intrat în concurență directă pe piața de investiții în energia verde, cu injecții de capital de miliarde de euro. Mulți actori de pe piața europeană au fost atrași de simplitatea legislației americane și se uită acum către Comisia Europeană.
„Presiunea pe Green Deal, în sensul în care avem tot felul de proteste ale fermierilor, a făcut Comisia Europeană, politic vorbind, să nu mai împingă atât de tare în zona aceasta de verde și de sustenabilitate. (…) Dar asta nu înseamnă că nu avem o revizuire de ținte, o modificare la nivel strategic. Comisia este mult mai dispusă să negocieze o redirecționare a acestor bugete sau o îndulcire a regulamentelor”, consideră Florian Marin, membru în Comitetul Economic și Social European.
Însă ceea ce face ca Europa să se miște mai lent în procesul de decarbonizare este că tranziția verde se face cu finanțări existente, la care se adaugă credite noi și ajutoare de stat. În plus, există temeri că unele state puternice ar putea atrage mare parte din subvenții. Concret, pentru finanțarea Green Deal Industrial Plan, Comisia a apelat la fonduri necheltuite din bugetul alocat pentru PNRR-uri și propune unele scutiri de taxe pentru firmele verzi care accesează fonduri prin REPowerEU. Însă fondul acesta pentru energie alternativă vine doar cu 20 de miliarde de euro pentru credite noi.
„Nu trebuie să ne uităm la aceste investiții verzi ca la o sursă de finanțare din zona publică, pentru că nu acesta e scopul Comisiei Europene. Scopul Comisiei Europene este să creeze niște cadre astfel încât privatul să fie motivat să investească verde. Tranziția verde n-are cum să fie finanțată exclusiv din bani publici, pentru că nu sunt atâția bani”, este semnalul dat de la Bruxelles de Florian Marin, membru în Comitetul Economic și Social European.
Tranziția verde, un avantaj pe termen mediu și lung
Și totuși, țintele rămân aceleași, chiar dacă vor mai fi fluctuații pe piețele de capital. Semnalul pozitiv este dat de consumatori. Iar conștientizarea pe scară largă a schimbărilor climatice poate imprima o modificare a comportamentului investițional. „Potrivit celui mai recent raport PwC Global Investors Survey 2023, trei sferturi dintre respondenți au declarat că modul în care companiile gestionează riscurile și oportunitățile legate de sustenabilitate reprezintă un factor important în luarea deciziilor de investiții. Datele noastre arată, de asemenea, că aceștia doresc informații cât mai clare și ușor de verificat, inclusiv costul îndeplinirii angajamentelor de sustenabilitate și o foaie de parcurs clară pentru atingerea obiectivelor”, spune Ana-Maria Iordache, partener D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România.
La jumătatea anului trecut, un sondaj realizat de PwC releva faptul că, în ciuda inflației care a erodat puterea de cumpărare, oamenii ar fi dispuși să plătească mai mult pentru alimente produse la nivel local, cu o amprentă redusă de carbon și articole personalizate făcute la comandă.
„În 2023, din sondajul bianual Global Consumer Insights Pulse Survey realizat de PwC, tendința consumatorilor către sustenabilitate și chiar către disponibilitatea de a plăti în plus pentru aceasta este și mai accentuată. (…) Este imperativ pentru companii să comunice în mod eficient beneficiile sustenabilității produselor lor prin intermediul unor rapoarte credibile care au la bază date măsurabile și verificabile”, explică trendul Ana-Maria Iordache, partener D&B David și Baias.
Iar dacă opt din zece respondenți din sondajul PwC ar dori ca prin comportamentul lor de consum să imprime un trend, atunci drumul este unul cu sens unic, spre o tranziție verde. Investițiile în proiecte de energie regenerabilă au crescut accelerat în ultimii trei ani. Potrivit analiștilor, pentru a face pași importanți către ținta zero emisii de carbon, este nevoie ca, până în 2030, investițiile să depășească nivelul de patru miliarde de dolari.
„Este imperativ pentru companii să comunice în mod eficient beneficiile sustenabilității produselor lor prin intermediul unor rapoarte credibile.”
Ana-Maria Iordache, partener D&B David și Baias
„Scopul Comisiei Europene este să creeze niște cadre astfel încât privatul să fie motivat să investească verde.”
Florian Marin, membru în Comitetul Economic și Social European
„Performanța acțiunilor pe Bursă tinde să fie un semnal care poate încuraja și alți jucători să majoreze investițiile, însă, probabil, volatilitatea nu va lipsi pe termen scurt.”
Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România
80% dintre consumatori ar plăti peste prețul mediu pentru produsele cu amprentă redusă de carbon, potrivit sondajului Global Consumer Insights Pulse Survey.
