Ca să se bucure de natură și de un stil de viață mai sănătos, românii părăsesc în număr tot mai mare orașele și se îndreaptă fie spre periferii, acolo unde și-au creat propriile oaze, fie spre sate. Firesc, dacă ne uităm la statistici. În urmă cu trei decenii, spre exemplu, fiecare locuitor din București avea la dispoziție aproape 17 metri pătrați de spații verzi. Între timp, suprafața de spații verzi din Capitală s-a redus la mai puțin de 10 metri pătrați pe cap de locuitor.
Bucureștiul este un oraș care a pierdut conexiunea cu locuitorii săi și cu natura, spun specialiștii, care subliniază faptul că prețul plătit este mare: „Calitatea slabă a aerului, cauzată de gradul ridicat de poluare, disconfort termic produs de insulele de căldură, suprafeței verzi reduse”, explică Teodora Cimpoi, jurnalist și consultant în domeniul energiei.
Acest lucru este întărit de rapoartele oficiale. Potrivit Strategiei de Dezvoltare a Municipiului București 2021-2030, document publicat pe site-ul Primăriei Capitalei în care se citează date Eurostat, locuitorii din acest oraș sunt printre cei mai nemulțumiți europeni cu privire la spațiile verzi. Mai exact, suprafața destinată spațiilor verzi și celor de recreere reprezintă doar 7,5% din totalul teritoriului, ceea ce i-a făcut pe numai 62% dintre locuitori să se declare satisfăcuți de acest aspect. Din analiza situației în 24 de orașe europene, un nivel mai redus de satisfacție a populației se înregistrează doar în Atena, Bratislava și Roma. La polul opus, locuitorii din Londra, Viena și Stockholm sunt cei mai mulțumiți de spațiile verzi pe care le au la dispoziție, potrivit aceleiași surse.
„Traficul intens din oraș împreună cu activitățile industriale, mai ales dacă se asociază cu spații verzi și perdele stradale insuficiente, duc la poluare. În acest sens, nivelul de satisfacție a populației privind calitatea aerului și nivelul zgomotului situează Bucureștiul pe o poziție mult inferioară altor orașe din țară (cum sunt Cluj-Napoca sau Piatra Neamț) și pe ultimul loc între capitalele europene. Valori apropiate pe ambele dimensiuni înregistrează doar Atena și Sofia”, potrivit raportului Primăriei Capitalei.
Paradoxal, potrivit organizației Greenpeace, până în 2013, cantitatea de spațiu verde pe cap de locuitor ar fi trebuit să ajungă chiar la 26 de metri pătrați, așa cum cer și normele Uniunii Europene. Suntem însă departe de această țintă chiar și în… 2024.
Din datele publice reiese că sectorul 3 este cel mai verde din București, cu o suprafață a acestor spații de 26 de metri pătrați pe cap de locuitor. „Din 2012 până în prezent au fost plantați 17.000 de arbori, dintre care 75% din specia platan, de-a lungul marilor artere din sectorul 3, în zone intens circulate: Camil Ressu, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Unirii, Baba Novac, Câmpia Libertăţii, Trapezului, Nerva Traian și Octavian Goga. Alegerea platanului a fost justificată de calităţile acestui arbore: rezistenţa la temperaturi extreme, longevitatea crescută și adaptabilitatea la poluare”, potrivit reprezentanților primăriei de sector.
O altă măsură luată în sector a fost amenajarea spaţiilor verzi din jurul blocurilor.
Însă lucrurile nu stau la fel peste tot. Poluarea ridicată din oraș a determinat aplicarea procedurii de infringement din partea Comisiei Europene.
În căutarea soluțiilor
Andrei Coșuleanu, fondatorul Asociației Act for Tomorrow, spune că avem nevoie, în primul rând, de o radiografie a poluării din Capitală, făcută minuțios, care să ne arate situația reală. „Ulterior, trebuie să avem o viziune pe termen mediu, care constă în refacerea tuturor zonelor verzi care în acest moment sunt dezafectate. De asemenea, zonele dezafectate trebuie înverzite prin amenajări cu arbori. În același timp, avem nevoie de structuri de control competente, care să aplice legea temeinic, indiferent de făptuitor, și care să descurajeze toate ilegalitățile care au un impact negativ de mediu”, consideră Andrei Coșuleanu.
Nu în ultimul rând, spune activistul de mediu, ca să avem un oraș mai prietenos cu mediul, dar și cu locuitorii săi, este nevoie de un plan de dezvoltare a Capitalei. „Oamenii trebuie să locuiască în blocuri verzi, dotate cu un sistem de încălzire pentru întreaga construcție, și nu de sisteme individuale de încălzire. Centralele de bloc au un impact negativ asupra mediului, deoarece nu au o ardere completă a gazelor și degajă substanțe poluante în atmosferă”, explică acesta.
Locuitorii Capitalei suferă la capitolul spații verzi pe fondul lipsei unor structuri de control bine pregătite, care să aplice legea, mai cred specialiștii. „Avem cartiere de blocuri sufocate în betoane, fără spații verzi. Avem parcuri unde predomină gazonul în locul pajiștilor verzi, soluție care este extrem de costisitoare din punct de vedere al întreținerii. De asemenea, la nivelul Capitalei nu există un plan de amenajare peisagistică unitar, iar acest lucru se vede cu ochiul liber”, mai subliniază Coșuleanu. Sunt și exemple pozitive, însă numărul spațiilor verzi este prea mic raportat la populația orașului, atrag atenția activiștii de mediu.
În plus, este nevoie și de alte măsuri, spun specialiștii, pentru ca locuitorii orașului să resimtă o calitate mai bună a vieții. „Să reintegrăm tot mai mult natura, să dezvoltăm transportul public sustenabil, să creăm cât mai multe culoare pentru biciclete și să implementăm soluții inteligente pentru fluidizarea traficului. Dacă Bucureștiul are acest rol de capitală a țării, ar trebui să își asume și rolul de lider național în privința tranziției spre orașe inteligente”, propune Teodora Cimpoi, consultant în domeniul energiei.
În prezent, Capitala are 48 de parcuri mari, dar și altele mai mici. Printre cele mai populare se află Cișmigiu, Herăstrău, Moghioroș și Tineretului. Mai puțin de 20% din suprafața orașului este acoperită de copaci și de zone cu vegetație, spre comparație cu orașe precum Oslo – verzi în proporție de peste 70%, arată statisticile europene.
7,5% din teritoriul Bucureștiului reprezintă suprafața destinată spațiilor verzi și de recreere, potrivit Strategiei de Dezvoltare a Municipiului București 2021-2030.
„Oamenii trebuie să locuiască în blocuri verzi, dotate cu un sistem de încălzire pentru întreaga construcție, și nu de sisteme individuale de încălzire.”
Andrei Coșuleanu
Fondator Asociația Act for Tomorrow