Banca pentru Alimente este un program social care a pornit acum mulți ani, ca idee, din Statele Unite și Canada. În 1985, a fost preluat în Europa de statele membre de la acel moment, iar, astăzi, toate țările din Uniunea Europeană, inclusiv România, au o astfel de rețea.
Acest model vine să ajute, pe de o parte, companiile să nu arunce produse care, din diverse motive, își pierd valoarea comercială, dar sunt în continuare bune de consum, iar de cealaltă parte, să sprijine organizații care desfășoară proiecte sociale pentru persoanele lipsite de resurse și care primesc aceste produse.
„Ce se întâmplă după 6 ianuarie cu dulciurile de la Crăciun? Nu le mai vrea nimeni chiar și reduse cu 50%. Ele sunt produse în termen, foarte bune de consum, dar nu mai prezintă interes, la fel și dulciurile de la Sărbătorile Pascale, cozonacii și pasca. Preluăm legumele și fructele care sunt destul de sensibile, la momentul la care au fost recoltate”, explică Gabriel Sescu (foto), președintele Băncii pentru Alimente.
O Rețea Națională de Bănci pentru Alimente
Lidl România și-a asumat o provocare importantă încă de la început: să susțină Banca pentru Alimente – financiar și prin donații de produse din rețeaua lor de magazine – să se dezvolte în toate regiunile țării. Astfel, a dat oportunitatea tuturor companiilor prezente în zonele României, care doresc să se implice în proiect, să reducă risipa alimentară și, în același timp, să dea o mână de ajutor organizațiilor cu proiecte sociale. Astfel, cu implicarea Lidl, există azi nouă Bănci regionale, la București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Craiova, Constanța și Galați.
În cinci ani de parteneriat, Lidl România a donat sute de tone de alimente și peste 5 milioane de lei pentru a dezvolta rețeaua în toate zonele țării pentru a acoperi costurile curente ale Băncilor.
Parcursul alimentelor de pe raft până în cămara ONG-urilor
Modul de lucru al Băncii este simplu. Lidl anunță Banca pentru Alimente ce produse se apropie de scadență; în funcție de regiune, mașina frigorifică a Băncii ridică produsele din orice depozit Lidl din țară, apoi le ia în evidență și caută în lista de ONG-uri către cine le poate transporta. Important este să se întâmple cel târziu a doua zi, mai ales când vine vorba de produse perisabile.
Cantitatea de produse colectate a crescut cu fiecare an: 57 de tone în semestrul doi din 2017, 212 tone în 2018, 824 de tone în 2019, 1.300 de tone în 2020. În 2021, Rețeaua a colectat peste 4.000 de tone, iar în primele șase luni din acest an s-au depășit 3.500 de tone.
Gabriel Sescu își dorește ca această creștere să continue. „Parteneriatul pe care noi îl avem astăzi cu Lidl România consider că este o soluție pe termen lung pentru a reduce risipa alimentară și a ajuta zona săracă, persoanele lipsite de hrană. Un astfel de model credem că ar trebui multiplicat la nivel național astfel încât toate companiile care sunt în proprietatea unor bunuri ce riscă să fie aruncate din diverse motive să le doneze, să se implice social în comunitate acolo unde activează și să ajute persoanele lipsite de resurse”, spune acesta.
Donații care schimbă vieți
Centrul Don Orione din Voluntari este una dintre organizațiile non-guvernamentale care beneficiază de serviciile Băncii pentru Alimente. E zi de sărbătoare pentru rezidenți când sosesc mașinile frigorifice. Câțiva dintre tinerii cu dizabilități care locuiesc aici ajută mereu la descărcarea mașinilor și aranjarea produselor în bucătărie.
„Noi avem un buget dedicat produselor alimentare, iar în momentul în care eu nu mai scot bani din buzunar pentru a cumpăra acele produse și le primesc ca donație din partea Băncii pentru Alimente, respectivii bani îi dedic altui segment, altui departament. Poate că reînnoiesc mai degrabă sandalele copiilor mai devreme decât să aștept până să se rupă. E o economie foarte consistentă pe care eu o fac la centru”, mărturisește Marius Bereșoaie, directorul centrului Don Orione.
Organizațiile care beneficiază de activitatea Băncii sunt de tipul cantinelor sociale, centrelor rezidențiale pentru copii sau persoane cu dizabilități, căminelor pentru vârstnici, organizațiilor care au programe de tip after-school sau centru de zi, al celor care încearcă să ajute familiile și să le ofere pachete cu alimente sau al centrelor pentru victimele traficului de persoane ori ale violenței domestice.
„Sunt multe companii care se pot implica. Există, din păcate, multe companii care aruncă în continuare produse și lucrul acesta se face cu niște costuri pentru că nu arunci gratuit, iar cine intră în această logică de a dona produse, văzând și partea socială, că acele produse donate ajung într-o zonă de sărăcie, de lipsuri, își pot face calculele și își pot duce businessul spre mai bine”, conchide Gabriel Sescu.
Cifra:
Peste 3.500 de tone de produse alimentare a colectat Banca pentru Alimente în primele șase luni ale acestui an.
