Renaştere, baroc, revoluţii, războaie, comunism şi capitalism, din nou renaştere. 500 de ani adunaţi în câteva cuvinte de o singură clădire: Castelul Bethlen-Haller.
Românii au venit să vadă pe viu ce se întâmplă la Jidvei
Ascuns între dealurile Transilvaniei, micul castel a fost secole la rând un reper pentru bun-gust şi a rămas după fiecare reconstruire sau reamanajare traversând cu demnitate şi întreg chiar şi comunismul.
Preluat, după retrocedare, de familia care deţine compania Jidvei, castelul a renăscut cu un preţ de aproape două milioane de euro. O investiţie cu un public-ţintă clar: turiştii care îşi doresc un sejur cu stil, cu bucate alese şi cu vinuri bune.
„Românii au început să călătoreacă şi, probabil oarecum forţaţi de condiţiile restrictive de ce înseamnă concediile petrecute în afară. A fost un aflux puternic de turişti care au manifestat şi au venit să vadă pe viu ceea ce se întâmplă la Jivei”, a declarat Claudiu Necşulescu, preşedintele Jidvei.
Iar la Jidvei se întâmplă aşa. În primul rând, oaspeţii îşi desfată privirea cu un castel autentic. Al doilea pas este degustarea de vinuri în crama castelului, iar al treilea e înnoptatul într-una dintre încăperile castelului.
În spate este, însă, o altă poveste. Una cu multă muncă şi investiţii bine gândite. Pentru ca fiecare oaspete să fie tratat precum un castelan, proprietarii au mers până acolo încât la mese se consumă doar legume din grădina certificată bio a castelului.
„Consider că o schimbare majoră va fi în mentalitatea oamenilor în perioada următoare dându-şi seama cât de important este să investeşti în sănătatea ta şi să duci o viaţă sănătoasă”, a explicat Claudiu Necşulescu.
Şi ca totul să fie făcut cum trebuie, regula este ca în maximum o jumătate de oră de la recoltare, legumele să ajungă în bucătărie.
„Ideea este de a furniza castelului Bethlen-Haller din apropiere legume proaspete şi sănătoase”, a precizat Anca Moldovan, responsabil de mediu Jidvei.
Culturile de legume bio au fost înfiinţate în urmă cu doar un an, însă producţia bogată şi sănătoasă a adus ideea unei noi investiţii.
„Noi ne propunem, practic, ca într-un an-doi, pentru membrii clubului Jidvei, să reuşim să facem distribuţie door-to-door cu produsele realizate la noi”, a dezvăluit preşedintele Jidvei.
Dar cine a mai văzut castel doar cu mâncare, armură şi vin, dar fără cai? Zipo este unul din mulţii cai ai castelului.
Se munceşte foarte mult, o grămadă de oameni şi o grămadă de muncă, dar animalele sunt frumoase şi merită tot efortul
„Avem peste 20 de cai. Avem şi 13 măgari. Se munceşte foarte mult, o grămadă de oameni şi o grămadă de muncă, dar animalele sunt frumoase şi merită tot efortul”, a precizat Gabriel Todor, instructor de echitaţie.
Acum, vizitatorii pot călări în manejul palatului, iar în curând se vor putea plimba călare pe trasee speciale din pădurea domeniului, dar mai ales prin viile Jidvei, un patrimoniu viticol uriaş de 2500 de hectare, de unde combine speciale recoltează zilnic, toamna, 800 de tone de struguri.
„Noi producem câte un litru de vin pentru fiecare cetăţean din România”, a explicat Ioan Mărginean, director tehnic Jidvei.
Însă vinul trebuie să fie şi consumat, iar pandemia a adus cu ea provocări nemaivăzute vreodată.
„Impredictibilitatea şi faptul că nu suntem siguri pe ceea ce va fi mâine, asta creează cele mai mari probleme”, a declarat Claudiu Necşulescu, preşedintele Jidvei.
Dar când îţi conduci afacerile convins că orice criză e doar o provocare pentru soluţii noi şi profitabile precum face de 20 de ani familia Necşulescu, orice perioadă dificilă e doar un nou prilej de renaştere.
