Mai bine să previi decât să repari, iar apoi să ajungi să cheltui sume enorme, și nu de puține ori cu efecte minime. Un principiu simplu, pe care România nu îl aplică în niciun sector al economiei, iar sănătatea nu face nici ea excepție. Fără o lege a prevenției, românii ajung la medic când deja e prea târziu, punând presiune pe un sistem medical subfinanțat și împovărat de numărul mare de pacienți care ajung în stare gravă în spitalele de stat.
Prevenţia trebuie făcută prin politici publice, în care toată populaţia să aibă acces la programe de screening, esenţiale în depistarea timpurie a bolilor. O soluție care și-a dovedit eficiența pentru tot mai mulți români în ultimii 25 de ani este reprezentată de abonamentele medicale, un produs la care în prezent au acces 1,62 milioane de persoane. Mai mult, este un model care a funcţionat cu succes în timpul crizei sanitare din ultimul an, oferindu-le angajaţilor acces rapid la serviciile sanitare private şi crescând în acelaşi timp productivitatea în companii. Din păcate, IMM-urile nu au acces în aceeaşi măsură la abonamentele medicale. Mingea este la autorităţile centrale, care sunt în măsură să implementeze un parteneriat dual, între sistemul public de sănătate şi cel privat. Sunt principalele concluzii ale evenimentului „Health Forum: Impactul abonamentelor medicale în sănătate și economie”, moderat de Alessandra Stoicescu, Director Executiv Intact Media Group, primul eveniment organizat de cea mai mare platformă multimedia din România de când a început pandemia.
O dezbatere crucială pe tema sănătăţii, care a adus la aceeaşi masă reprezentanţi ai Guvernului şi ai Parlamentului, alături de personalităţi din sistemul medical privat şi ai marilor angajatori din România, printre care: Dan Barna, vicepremier, Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, Lucian Heiuş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, prof. dr. Alexandru Rafila, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Florin Buicu, vicepreşedinte al Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor, Daniel Zamfir, vicepreşedinte al Comisiei Economice, Industrii şi Servicii din Senat, Sebastian Burduja, vicepreședinte Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Camera Deputaților, Attila László, secretar Comisia pentru sănătate, Senatul României, Iulius Firczack, secretar Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Camera Deputaților, Graţiela Gavrilescu, membru al Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor, Cristian Hotoboc, preşedinte al Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED, Fady Chreih, CEO al reţelei private de sănătate Regina Maria, Ileana Guţu, partener asociat la EY România şi Adina Vidroiu, HR director România, Grecia, Malta şi Cipru Microsoft România.
Este nevoie de schimbarea paradigmei în domeniul Sănătăţii, a spus vicepremierul Dan Barna, care a subliniat rolul abonamentelor medicale în diminuarea presiunii asupra sistemului sanitar. „Sistemul medical privat este o piață de aproape 3 miliarde de euro, foarte importantă pentru economia României. Potențialul real este mult mai mare. Din motive birocratice sau politice, statul nu a susținut, dacă nu chiar a frânat de-a dreptul, acest domeniu.”, a declarat Dan Barna în cadrul evenimentului „Health Forum: Impactul abonamentelor medicale în sănătate și economie”, organizat de Intact Media Group. Acesta a vorbit despre calitatea actului medical în sectorul public de sănătate, în condiţiile în care întregul sector public are mult de recuperat. „Acest proces este un maraton, nu un sprint. Aici intervine sectorul privat, cu resursele sale, pentru a crea alternative și pentru a prelua povara sistemului public, dar și pentru a pune la dispoziție politici de bune practici”, a explicat vicepremierul. Vestea bună este că există consens politic în privinţa dezvoltării sistemului privat de sănătate și se poate construi în această direcție, a asigurat Dan Barna. Cu aceste premise, sectorul medical privat poate avea o pondere importantă în sistemul de sănătate, însă mai trebuie făcuţi paşi pentru clarificarea cadrului legislativ.
Guvernul României, eu personal, suntem foarte asumați să susținem serviciile private de sănătate și să găsim cele mai bune soluții.
Dan Barna, viceprim-ministru
Vicepremierul a adăugat că susţine crearea unui sistem dual public-privat în domeniul Sănătăţii, idee împărtăşită şi de Andrei Baciu, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii. „Abonamentele medicale joacă un rol esenţial pe partea de prevenţie, ajută mult prin intermediul analizelor de rutină şi al investigaţiilor de specialitate”, a spus Andrei Baciu. Totuşi, nu se poate discuta de performanţă fără finanţare, iar România este codaşă din acest punct de vedere la nivel european, cu doar 584 de euro pe cap de locuitor cheltuiţi anual pe sănătate.
După un an în care pandemia a pus presiune pe buget, sunt şanse bune că economia îşi va reveni, chiar peste prognoza anunţată la începutul anului de autorităţi, este de părere Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor. „Dacă ne uităm pe trimestrul I, investiţiile au crescut cu 30%, ceea ce este încurajator pentru tot anul. (…) La începutul anului a fost pusă la îndoială ţinta de creştere economică de 4,3% anunţată de Guvern, însă vedem acum ajustările pozitive ale instituţiilor financiare internaţionale”, a declarat şeful Finanţelor. Iar aceste semnale venite din partea FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene „arată că direcţia în care se îndreaptă economia României este una bună”, este de părere ministrul Alexandru Nazare.
Fonduri există, e drept, în mediul privat şi se investesc în fiecare an. Numai în anul 2019, investiţiile realizate de sistemul medical privat au reprezentat aproximativ 2% din totalul investiţiilor din economie, potrivit unei analize dedicate abonamentelor medicale, realizată de EY România. Vorbim despre o piaţă care generează un impact de 776 milioane de euro la nivelul veniturilor pe lanţul valoric. Iar banii plătiţi pe acest produs sunt foarte valoroşi prin efectul de multiplicare în economie. Pentru fiecare 1 euro investit în abonamente medicale, acest domeniu generează suplimentar 3 euro, ca valoare adăugată brută în economia ţării, contribuind astfel la crearea de noi locuri de muncă.
Reţeaua privată de sănătate Regina Maria este primul furnizor care a lansat acest instrument de prevenţie pe piaţa autohtonă, în urmă cu 25 de ani, contribuind la dezvoltarea infrastructurii medicale. Numai în ultimii 5 ani, numărul abonaţilor la nivelul întregii pieţe a crescut cu 13,5%, ajungând la 1,62 de milioane de persoane. „Abonamentele medicale au un rol crucial în dezvoltarea sistemului medical românesc. Ele reprezintă circa 20-30% din cifra noastră de afaceri şi sunt o sursă constantă de finanţare pentru sistemul medical”, a spus Fady Chreih, CEO Regina Maria. Practic, prin profitul reinvestit de furnizorii medicali privaţi, sumele investite într-un abonament medical se reîntorc către pacient, care are astfel acces la unităţi medicale moderne şi beneficiază de servicii de calitate.
Investiția făcută de companii în abonamente se transferă și către sistemul medical în ansamblu și rămâne în țară. Este un cerc virtuos, cu impact atât în starea de sănătate a populației din România, cât și în economie și în crearea de infrastructură sanitară modernă.
Fady Chreih, CEO Regina Maria
Toate aceste cifre sunt importante nu numai pentru că descriu potenţialul acestei pieţe. „Datele colectate sunt o sursă extrem de valoroasă pentru fundamentarea politicilor publice de sănătate, pentru că aceste abonamente conduc la degrevarea sistemului public de sănătate, în condițiile în care sistemul de sănătate din România este subfinanțat prin comparație cu Uniunea Europeană”, a declarat, la rândul său, Ileana Guțu, Partener Asociat EY România.
Abonamentele medicale şi-au dovedit cu atât mai mult utilitatea în timpul pandemiei, când sistemul sanitar s-a confruntat cu una dintre cele mai mari provocări. O confirmă directorul de HR al uneia dintre cele mai mari companii din România, care spune că în ultimul an, accesarea serviciilor medicale prin intermediul abonamentelor medicale a crescut cu 30%.
„Abonamentul medical este unul dintre cele mai importante beneficii pe care le oferim angajaţilor noştri şi acoperă o plajă largă de servicii medicale. Am observat că angajaţii noştri sunt mai atenţi la tot ceea ce înseamnă partea de prevenţie, mai ales în ultimul an”, a declarat Adina Vidroiu, HR director România, Grecia, Malta şi Cipru Microsoft România.
Iar câştigurile sunt pe termen lung. „Este mult mai uşor şi mai ieftin să previi decât să tratezi”, a spus Cristian Hotoboc, preşedintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED. Acesta a pledat pentru creşterea deductibilităţii acordate abonamentelor medicale, de la 400 de euro pe an, cât este nivelul în prezent.
Chiar dacă abonamentele medicale au rolul lor de prevenţie, totuşi, accentul trebuie pus pe creşterea capacităţii sistemului public, pentru ca tot mai mulţi cetăţeni să aibă acces la servicii de sănătate, este de părere Daniel Zamfir, vicepreşedinte al Comisiei Economice, Industrii şi Servicii din Senatul României. De aceeaşi părere este şi prof. dr. Alexandru Rafila, viceprşedinte al Camerei Deputaţilor „Faptul că cineva are acces mai uşor la sistemul de sănătate nu înseamnă că avem politici publice de prevenţie”, a declarat acesta. Alexandru Rafila este de părere că serviciile de medicină preventivă trebuie oferite pacienţilor la nivelul medicilor de familie. O idee pe care o dezvoltă şi Florin Buicu, vicepreşedintele Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor. „Dacă vorbim de prevenţie şi screening, prevenţia trebuie să fie apanajul statului”, a declarat acesta. Rămâne însă marea problemă a banilor. „Nu am văzut niciodată până acum în bugetul României alocări pentru prevenţie”, a continuat Florin Buicu. Până la urmă, statul este responsabil de tot ceea ce se întâmplă, mai ales de sănătatea populaţiei, a conchis Graţiela Gavrilescu, membru al Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor.
Totuşi, aceste abonamente medicale se adresează unei categorii relativ restrânse a populaţiei, a spus Lucian Heiuş, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor. „Extinderea acestor abonamente este esenţială şi este foarte importantă creşterea constantă, an de an, a numărului de abonaţi, la 2 sau chiar la 3 milioane. Iar atunci vom avea certitudinea că 3 milioane de români beneficiază de servicii de prevenţie, ceea ce va contribui la creşterea speranţei de viaţă, în timp ce angajatorii vor avea salariaţi mai sănătoşi”, a declarat oficialul din Ministerul de Finanţe. Dacă în marile companii, acordarea de abonamente medicale în pachetul salarial este cel mai frecvent beneficiu, companiile mici şi mijlocii resimt lipsa acestor facilităţi.
Mă bucur că am reușit să organizăm acest prim eveniment Intact Media Group de la începutul pandemiei, pornind de la lecțiile învățate împreună în pandemie. E nevoie de o colaborare reală între public și privat din care să câștige pacientul.
Alessandra Stoicescu, director executiv, Intact Media Group
Parteneri Media
