Skip to content
DezvoltamRomania.ro
  • Dezvoltăm România Sustenabil
  • Români care dezvoltă România
  • Intact Professional Debates
  • Comunicate
  • Contact

De la optimism la pragmatism: de ce încetinesc fondurile verzi

Posted on 8 octombrie 2026 By Balasu Gabriel
Dezvoltăm România sustenabil

După ani de creștere accelerată pentru investițiile sustenabile, piața fondurilor verzi europene intră într-o etapă de recalibrare. Reglementările mai stricte, temerile legate de greenwashing și presiunea pentru randamente reale îi obligă pe investitori să devină mai selectivi. În acest context, România ar putea deveni unul dintre punctele importante de atragere a investițiilor pentru tranziția energetică din regiune.

După explozia investițiilor ESG din perioada 2019-2023, piața fondurilor verzi europene intră într-o etapă de corecție, dar și de maturizare. Dacă anii anteriori au fost dominați de expansiune accelerată și de apetitul pentru produse etichetate „sustenabile”, 2025 marchează o schimbare clară de paradigmă: accentul se mută de la volum la calitate și de la promisiuni de marketing la argumente economice solide.

Activele fondurilor ESG din Uniunea Europeană au ajuns la 7,4 trilioane de euro în 2024, cu perspective de creștere spre 11 trilioane de euro până în 2028. În același timp însă, ritmul lansărilor de fonduri noi încetinește puternic: doar 25 de fonduri climatice au fost lansate în prima jumătate din 2025, iar trimestrul al treilea al anului trecut a adus un minimum istoric de doar patru fonduri încadrate la „Articolul 9” sau „Dark Green” – produse financiare care au ca obiectiv principal investițiile durabile.

Această aparentă contradicție reflectă, de fapt, o maturizare a pieței. „Nu vedem probleme structurale ale pieței, ci mai degrabă o temporizare naturală a integrării principiilor finanțelor sustenabile în dezvoltarea de produse financiare. În același timp, interesul generațiilor tinere pentru produse sustenabile rămâne un motor important. Pe piețele mature, creșterea fondurilor verzi a fost determinată mai mult de cerere decât de reglementări administrative. Riscurile climatice persistă și chiar cresc, astfel că anticipăm o revenire susținută către fondurile ESG pe măsură ce incertitudinea geopolitică se reduce și preocupările legate de mediu revin în prim-plan”, descrie tabloul Cosmin Păunescu, șef Serviciu Autorizare OPC și Supraveghere din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

În acest context, întrebarea-cheie este dacă actuala corecție a fondurilor ESG reprezintă doar o etapă normală de maturizare a pieței. Datele prezentate de Banca Națională a României indică un răspuns nuanțat: ,,Emisiunea de obligațiuni verzi la nivel global s-a redus în anul 2025, ajungând la 512 miliarde de euro, cu 5% mai puțin față de anul anterior. Similar evoluțiilor prezentate în tablourile anterioare, și în 2025, statele membre UE au avut cea mai importantă pondere din totalul emisiunilor verzi la nivel mondial (52%), fiind urmate de China (19%), SUA (5%), Regatul Unit al Marii Britanii (2%) și Japonia (2%), în timp ce restul statelor au cumulat 19% din total. În România a fost înregistrată o singură emisiune de obligațiuni verzi pe parcursul anului 2025, în valoare de 500 de milioane de euro”.

Pe scurt, entuziasmul pentru ESG nu dispare, însă capitalul devine mai selectiv, mai prudent și mai orientat către proiecte cu relevanță economică și impact demonstrabil. Iar această selecție mai riguroasă nu înseamnă neapărat o contracție a pieței, ci intrarea într-o etapă mai matură a ecosistemului investițiilor sustenabile.

Regulile ESG schimbă piața fondurilor sustenabile

Regulamentul european privind informațiile de durabilitate din sectorul serviciilor financiare (SFDR) clasifică fondurile în trei categorii: „Articolul 6” (fără criterii ESG integrate), „Articolul 8” („Light Green”, fonduri care promovează caracteristici de mediu sau sociale) și „Articolul 9” („Dark Green”, fonduri cu obiectiv explicit de investiții sustenabile).

Scopul regulamentului este creșterea transparenței și combaterea fenomenului de greenwashing – tacticile prin care companiile încearcă să creeze impresia că produsele sau politicile lor sunt mai sustenabile decât sunt în realitate.

În practică însă, implementarea noilor reguli s-a dovedit mai complicată. Complexitatea proceselor, costurile ridicate și lipsa unor standarde suficient de clare au creat presiune atât asupra administratorilor de fonduri, cât și asupra pieței. Mai multe studii recente arată că regulile SFDR nu au schimbat semnificativ comportamentul investitorilor, însă au modificat fundamental modul în care sunt construite și promovate produsele ESG.

Piața locală este încă într-o etapă de formare, iar creșterea fondurilor sustenabile vine mai ales din adaptarea produselor existente la noile cerințe europene. „În prezent, există 11 fonduri de Articol 8 SFDR, cu active totale de 4,4 miliarde de lei, depășind o cotă de piață de 10%. Putem afirma că rolul fondurilor verzi devine semnificativ pe piața locală, însă trebuie subliniat că o mare parte din acestea provine din alinierea unor fonduri existente la cerințele de sustenabilitate, nu din lansări complet noi”, spune Cosmin Păunescu.

Pe termen mediu, modificările pregătite la nivel european ar putea redefini din nou piața ESG. „La finalul anului 2025, Comisia Europeană a propus o serie de modificări ale SFDR care vor relaxa cerințele de transparență, aducând, în același timp, o mai mare claritate la nivel de informație finală referitoare la încadrarea produselor: fonduri sustenabile, fonduri de tranziție (care direcționează resursele financiare către companii și proiecte care nu sunt încă sustenabile, dar se află pe o cale de tranziție credibilă și contribuie la obiectivele sociale și de mediu) și o categorie de fonduri ESG de bază”, explică reprezentantul ASF. 

În paralel cu înăsprirea reglementărilor, piața a intrat și într-o etapă de corecție. În primul trimestru din 2025, activele fondurilor sustenabile din Europa s-au redus cu aproximativ un trilion de euro, iar fondurile încadrate la „Articolul 9” au pierdut aproape o treime din valoare – de la 344 de miliarde de euro la 251 de miliarde de euro, potrivit datelor din industrie. Evoluția arată că investitorii nu mai caută doar produse aliniate la criterii ESG, ci și randamente solide și modele de business credibile.

Piața ESG încearcă să recâștige încrederea investitorilor

Problemele de credibilitate au amplificat presiunea asupra pieței ESG în ultimii ani. Dezvăluirile privind expunerea unor fonduri sustenabile la companii din industria petrolieră au declanșat reacții puternice din partea autorităților și investitorilor, accelerând procesul de reglementare și standardizare a pieței.

Mai multe investigații au arătat că anumite fonduri ESG aveau plasamente de peste 33 de miliarde de euro în companii petroliere. Consecințele au fost rapide: reguli mai stricte impuse de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (European Securities and Markets Authority – ESMA) și redenumirea a peste 1.400 de fonduri ESG din Europa, pentru a evita acuzațiile de greenwashing.

Însă tabloul nu are prea multe nuanțe de gri și negru. Remus Vulpescu, directorul general al Bursei de Valori București (BVB), spune că instrumentele financiare sustenabile contribuie inclusiv la creșterea standardelor de transparență și guvernanță corporativă.

„Un emitent care lansează o emisiune de obligațiuni verzi se angajează la raportare periodică privind utilizarea fondurilor, la verificare externă și la aliniere cu principiile International Capital Markets Association (ICMA). Acest cadru ridică nivelul întregii piețe și funcționează ca un antidot natural împotriva «greenwashingului»”, explică Remus Vulpescu. 

De fapt, maturizarea pieței ESG vine cu mai puține promisiuni și mai mult accent pe rezultate concrete. Capitalul începe să se orienteze tot mai clar către proiecte validate, modele de business sustenabile și randamente compatibile cu nivelul de risc asumat. În acest context, corecțiile recente nu sunt privite neapărat ca un semnal negativ, ci ca parte a unei recalibrări naturale a pieței. Europa rămâne în continuare lider global, cu o piață a obligațiunilor verzi estimată la aproximativ 2,2 trilioane de euro.

Cum poate România să atragă mai mult capital

Piața europeană a investițiilor sustenabile este marcată de un dezechilibru structural în distribuția capitalului. În prezent, peste 70% din investițiile ESG sunt concentrate în Europa de Vest, în timp ce Europa Centrală și de Est atrage mai puțin de 10% din aceste resurse. Diferența nu reflectă neapărat lipsa oportunităților, ci mai degrabă deficitul de proiecte bine structurate și pregătite pentru investiții.

„România are nevoie de investiții de până la 50 de miliarde de euro în sectorul energetic în următorii patru-cinci ani – o cifră care nu poate fi acoperită exclusiv din fonduri publice sau europene. Piața de capital este mecanismul prin care aceste resurse pot fi mobilizate eficient”, explică directorul general al Bursei de Valori București. Mai mult, interesul investitorilor este deja demonstrat: în perioada 2021-2025, piața de capital din România a înregistrat 14 emisiuni de obligațiuni verzi, prin care au fost atrase aproximativ 2,5 miliarde de euro.

În acest context, România ar putea deveni unul dintre punctele importante de atragere a investițiilor pentru tranziția energetică din regiune. Printre domeniile cu cel mai mare potențial se numără energia regenerabilă (proiecte eoliene offshore în Marea Neagră și proiecte de energie solară) și infrastructura verde (transport electric și proiecte bazate pe hidrogen). La acestea se adaugă investițiile în eficiență energetică și agricultură regenerativă – sectoare care pot accelera transformarea economică a României în următorul deceniu.

În practică, tranziția energetică poate deveni unul dintre motoarele importante ale dezvoltării economice. „Tranziția energetică poate contribui semnificativ la reducerea dependenței României de importurile de combustibili fosili, precum petrolul și gazele naturale. Astfel, ar putea fi evitate efecte negative ale unor situații precum cea actuală din Orientul Mijlociu. Prin înlocuirea surselor tradiționale de energie cu resurse regenerabile, precum energia solară, eoliană și hidro, și prin îmbunătățirea eficienței energetice în industrie și în sectorul clădirilor, România își poate reduce dependența de importurile de energie”, arată banca centrală.

Datele oficiale indică deja începutul acestui proces. Potrivit Băncii Naționale a României, stocul de credite verzi acordate companiilor nefinanciare a continuat să crească în 2025, ajungând la 10,2 miliarde de lei la finalul lunii septembrie, echivalentul a 4,8% din portofoliul corporativ al băncilor.

Pentru a valorifica această oportunitate, România trebuie să accelereze dezvoltarea ecosistemului ESG – de la noi listări de companii din energie verde și emisiuni de obligațiuni sustenabile până la crearea unui flux constant de proiecte bancabile pentru investitorii instituționali. 

În noua economie verde, capitalul nu mai finanțează promisiuni. Finanțează rezultate. Iar diferența dintre cele două definește câștigătorii.

 

Navigare în articole

❮ Previous Post: Concurența pentru coșul online al românilor
Next Post: Noua dietă, între TikTok și AI ❯

You may also like

Dezvoltăm România sustenabil
Banca pentru alimente, parteneriat împotriva risipei alimentare
21 octombrie 2022
Dezvoltăm România sustenabil
Un viitor fără emisii de carbon
17 octombrie 2022
Dezvoltăm România sustenabil
Inovații pentru sustenabilitate
8 iunie 2023
Dezvoltăm România sustenabil
Oglindă, oglinjoară…
12 iulie 2024
  • Politică de confidențialitate
  • Termeni și condiții
  • Contact

Copyright © 2026 DezvoltamRomania.ro.

Theme ReDesigned by Alexandru C Vernescu @ CIDO.LD

Folosim cookie-uri pe site-ul nostru pentru a vă oferi cea mai relevantă experiență, amintindu-vă preferințele și vizitele repetate. Făcând clic pe „Accept toate”, sunteți de acord cu utilizarea TOATE cookie-urile. Cu toate acestea, puteți accesa „Setări cookie” pentru a oferi un consimțământ controlat.
Setări cookieAccepta tot
Gestionați consimțământul

Privacy Overview

This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary
Întotdeauna activate
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. These cookies ensure basic functionalities and security features of the website, anonymously.
CookieDuratăDescriere
cookielawinfo-checkbox-analytics11 monthsThis cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Analytics".
cookielawinfo-checkbox-functional11 monthsThe cookie is set by GDPR cookie consent to record the user consent for the cookies in the category "Functional".
cookielawinfo-checkbox-necessary11 monthsThis cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookies is used to store the user consent for the cookies in the category "Necessary".
cookielawinfo-checkbox-others11 monthsThis cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Other.
cookielawinfo-checkbox-performance11 monthsThis cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Performance".
viewed_cookie_policy11 monthsThe cookie is set by the GDPR Cookie Consent plugin and is used to store whether or not user has consented to the use of cookies. It does not store any personal data.
Functional
Functional cookies help to perform certain functionalities like sharing the content of the website on social media platforms, collect feedbacks, and other third-party features.
Performance
Performance cookies are used to understand and analyze the key performance indexes of the website which helps in delivering a better user experience for the visitors.
Analytics
Analytical cookies are used to understand how visitors interact with the website. These cookies help provide information on metrics the number of visitors, bounce rate, traffic source, etc.
Advertisement
Advertisement cookies are used to provide visitors with relevant ads and marketing campaigns. These cookies track visitors across websites and collect information to provide customized ads.
Others
Other uncategorized cookies are those that are being analyzed and have not been classified into a category as yet.
SALVEAZĂ ȘI ACCEPTĂ