De la granturi și credite clasice, Europa trece la o nouă generație de instrumente financiare pentru tranziția verde. Băncile și instituțiile europene încearcă astfel să construiască un ecosistem mai flexibil pentru investițiile sustenabile. În același timp, antreprenorii spun că accesul la capital rămâne încă marcat de birocrație, lipsa expertizei și dificultatea de a transforma proiectele verzi în afaceri bancabile.
Tranziția verde europeană nu mai înseamnă doar credite clasice sau granturi nerambursabile. În ultimii ani, Uniunea Europeană și marile instituții financiare internaționale și-au mutat atenția către instrumente financiare sofisticate: garanții public-private, mecanisme de equity, obligațiuni verzi și linii de credit dedicate. Este un ecosistem financiar construit pentru a atrage capital privat și pentru a multiplica resursele disponibile economiei sustenabile.
Pentru IMM-urile și start-upurile din România, această schimbare de paradigmă poate face diferența dintre un proiect care rămâne la stadiul de intenție și unul implementat la scară largă. Într-o economie în care accesul la capital continuă să fie una dintre principalele bariere de dezvoltare, finanțările verzi devin nu doar un avantaj competitiv, ci și o condiție esențială pentru modernizarea infrastructurii, reducerea costurilor energetice și creșterea eficienței operaționale.
Acest nou ecosistem financiar funcționează prin colaborarea dintre instituțiile europene – Banca Europeană de Investiții (BEI), Fondul European de Investiții (FEI), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) – și băncile comerciale locale. Prin aceste parteneriate, o parte din riscul investițional este preluată la nivel european, ceea ce permite acordarea unor finanțări mai accesibile pentru companiile care investesc în energie regenerabilă, eficiență energetică, economie circulară sau tehnologii cu emisii reduse.
În paralel, noile reglementări europene privind sustenabilitatea și raportarea ESG schimbă fundamental modul în care băncile evaluează proiectele și riscurile. Tendința este deja vizibilă și în România: de la finanțări sustenabile corporate de miliarde de lei până la programe europene de garantare cu cerere ridicată, piața locală intră într-o nouă etapă – cea a finanțărilor inteligente.
Obstacolele din spatele finanțărilor
Deși interesul pentru investițiile sustenabile este în creștere, accesul la finanțările verzi rămâne dificil pentru multe start-upuri și IMM-uri din România. Procedurile birocratice, cerințele de raportare ESG și lipsa unui istoric financiar solid continuă să fie principalele bariere care încetinesc dezvoltarea proiectelor verzi.
Ioana Voinescu, Head of Sustainability din cadrul BCR, spune că interesul IMM-urilor pentru soluții sustenabile accelerează pe fondul presiunilor economice și al nevoii de eficiență energetică: „Am observat un interes în continuă creștere în ultimii ani, iar acest lucru reflectă o importantă schimbare de mentalitate. În fața creșterii costurilor energetice și a nevoii de a îmbunătăți eficiența operațională, IMM-urile adoptă soluții care nu doar reduc cheltuielile pe termen lung, ci și asigură independența energetică”.
Însă riscul vine din tot acest proces birocratic care, uneori, îngrădește accesul la finanțare. „Taxonomia UE sau raportările ESG pot deveni un blocaj real în accesarea finanțărilor, iar pentru un antreprenor român, sustenabilitatea riscă să rămână doar o teorie frumoasă dacă procesul de raportare devine o problemă birocratică”, adaugă Ioana Voinescu.
La rândul său, Traian Halalai, președintele executiv al Exim Banca Românească, spune că multe IMM-uri se confruntă încă cu dificultăți de implementare și cu lipsa unei abordări strategice. „Pentru majoritatea IMM-urilor, interesul este prezent, dar lipsește infrastructura necesară pentru implementare – de la competențe tehnice până la resurse financiare pentru cofinanțare. Tranziția verde este încă văzută mai degrabă ca un proiect punctual decât ca o direcție strategică”, explică acesta.
În opinia sa, problema majoră nu este neapărat lipsa capitalului disponibil: „Adevărata nevoie nu este atât finanțarea în sine, cât sprijinul aplicat și know-how-ul care să ajute IMM-urile să transforme investițiile verzi într-un avantaj competitiv sustenabil”.
Aceeași perspectivă este împărtășită și de antreprenorii care dezvoltă proiecte în zona tehnologiilor verzi. ,,Este un pas natural. Această schimbare oferă acces către finanțări cu valori mai mari, unde se urmăresc și alți indicatori, cum ar fi randamentul”, consideră Adrian Paul Tohăneanu, directorul general al Elsaco Esco, companie de consultanță în domeniul serviciilor energetice.
În același timp, antreprenorii din sector spun că una dintre marile provocări ale ecosistemului green-tech rămâne diferența de perspectivă dintre fondatori și finanțatori. Adrian Ciurtin, directorul general al Wiren Holding – companie activă în energie regenerabilă și infrastructură –, consideră că sustenabilitatea trebuie privită, înainte de toate, ca o responsabilitate economică și socială, nu doar ca o obligație de conformare.
„Sustenabilitatea reală nu începe cu un raport ESG. Începe cu o întrebare sinceră: de ce facem asta? Un start-up green-tech nu inovează tehnologic sau dezvoltă proiecte pentru tranziția verde din obligație. O dezvoltă dintr-o înțelegere profundă că aerul, apa și energia nu sunt resurse abstracte, ci condițiile în care existăm”, declară Adrian Ciurtin.
În opinia sa, accesul la finanțare continuă să fie îngreunat de procese administrative care descurajează multe companii încă din faza de aplicare. „Birocrația rămâne obstacolul numărul unu, fie că ne referim la finanțarea bancară, de capital sau nerambursabilă. Nu ca truism, ci ca realitate operațională care consumă timp, capital și energie”, este de părere directorul general al Wiren Holding.
Cum se împarte riscul investițiilor verzi
Noua arhitectură a finanțărilor sustenabile se bazează tot mai mult pe partajarea riscului între instituțiile financiare europene și băncile comerciale locale. În practică, Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții oferă garanții și linii de finanțare dedicate, care permit băncilor să acorde credite mai mari, în condiții mai avantajoase și cu un grad mai ridicat de flexibilitate.
Marius Cara, șeful Biroului Grupului Băncii Europene de Investiții în România, explică faptul că aceste mecanisme sunt gândite pentru a susține inclusiv companiile aflate la început de drum: „Banca Europeană de Investiții utilizează garanții pentru a reduce riscul creditelor, astfel încât băncile comerciale să poată sprijini și proiecte ale unor firme care nu au un istoric financiar îndelungat”.
Potrivit acestuia, sistemul este esențial mai ales pentru start-upurile și tehnologiile emergente, unde potențialul de dezvoltare este ridicat, dar capacitatea de finanțare rămâne limitată de criteriile bancare tradiționale.
În acest ecosistem, Fondul European de Investiții direcționează anual în România aproximativ 100 de milioane de euro către fonduri de venture capital și private equity. În paralel, platforma TechEU încearcă să faciliteze conectarea start-upurilor cu investitori și servicii de consultanță. „Platforma TechEU dezvoltată de BEI oferă un punct de intrare practic, permițând antreprenorilor să realizeze o autoevaluare inițială a gradului de pregătire pentru investiții”, spune Marius Cara.
În practică, garanțiile europene permit băncilor să relaxeze condițiile de finanțare.
Ioana Voinescu, Head of Sustainability din cadrul BCR, explică faptul că parteneriatele dintre băncile comerciale și instituțiile financiare internaționale creează acces la finanțări mai competitive decât creditele tradiționale. „Prin aceste mecanisme, o parte din riscul investiției este preluat la nivel european, ceea ce permite băncilor să ofere companiilor condiții mai bune față de un credit clasic: costuri mai competitive, maturități mai lungi și cerințe mai flexibile de colateral”, spune ea.
În același timp, aceste instrumente modifică și modul în care băncile analizează proiectele și riscurile asociate. „Noile reglementări europene privind finanțarea sustenabilă determină o schimbare structurală a modului în care băncile evaluează finanțările. Analiza de credit nu se mai bazează exclusiv pe indicatori financiari tradiționali, ci integrează tot mai mult factori ESG – impactul asupra mediului, riscurile de tranziție, guvernanța și capacitatea companiei de a se adapta la noile cerințe”, declară Ioana Voinescu.
La Exim Banca Românească, efectele acestor programe sunt deja vizibile în creșterea portofoliului de finanțări sustenabile. „Ne concentrăm pe dezvoltarea de produse verzi, extinderea portofoliului de finanțări sustenabile și facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare, inclusiv prin instrumente europene de garantare”, detaliază Traian Halalai. Directorul executiv al Exim Banca Românească subliniază și succesul acordului semnat cu Fondul European de Investiții: „Programul a înregistrat un real succes, până la finalul anului 2025 fiind utilizat în proporție de aproape 95% din volumul disponibil de garanții FEI în cadrul plafonului «Competitivitate IMM»”.
Ce caută băncile și investitorii la un start-up verde
Experiența Wiren Holding arată că accesul la capital depinde tot mai mult de maturitatea operațională și de capacitatea de execuție a proiectelor. Adrian Ciurtin, directorul companiei, spune că succesul unui proiect nu depinde doar de ideea de business, ci și de pregătirea financiară și tehnică a companiei. „Orice finanțare – bancară, de capital sau nerambursabilă – pornește de la același principiu: trebuie să dovedești că ai competența să livrezi și capacitatea să rambursezi.”
În practică, modelul care funcționează cel mai bine este unul mixt, construit etapizat, în funcție de maturitatea proiectului. „Soluția care funcționează în practică este finanțarea hibridă: grant sau pre-seed pentru validarea conceptului, equity pentru dezvoltare și scalare, apoi finanțare bancară”, explică Adrian Ciurtin.
În ecosistemul start-upurilor se vorbește tot mai des despre trecerea de la granturile clasice către instrumente financiare mai sofisticate – equity, garanții sau fonduri de investiții –, capabile să susțină dezvoltarea pe termen lung.
Adrian Paul Tohăneanu, director general al Elsaco Esco, e de părere că piața are nevoie de mecanisme mai bine conectate la nevoile reale ale industriei. „Este nevoie de o schemă de finanțare mai clară, orientată către proiecte sustenabile, nu doar către oportunități apărute în piață. În plus, este importantă o conectare mai bună cu industria și ar trebui acordată mai multă atenție scalabilității proiectelor”, spune acesta.
Totuși, pentru multe companii, viteza cu care sunt aprobate proiectele rămâne un factor critic. Întârzierile administrative pot afecta inclusiv viabilitatea investițiilor, avertizează Adrian Ciurtin: „Durata este variabila care decide dacă o finanțare nerambursabilă rămâne un avantaj real sau devine o povară”.
Tranziția verde nu mai este doar o temă de politică europeană, ci un nou criteriu după care se redistribuie capitalul în economie. Pentru start-upurile și IMM-urile din România, provocarea nu mai este doar să găsească bani, ci să demonstreze că pot transforma sustenabilitatea într-un model de business viabil și scalabil.
