Dacă la începutul anilor ’90, trenurile fără conductor dintre terminalele aeroportului din Frankfurt păreau desprinse din filmele SF, astăzi, tot mai multe state europene fac pași către transportul autonom – de la autobuze fără șofer până la taxiuri inteligente. În România, tehnologia se află încă într-o fază incipientă, cu teste desfășurate la Iași, Cluj-Napoca și Timișoara. Dezvoltarea este limitată de infrastructură și de lipsa unui cadru legislativ adaptat.
Tehnologia care permite circulația autobuzelor și taxiurilor fără șofer este încă la început de drum în România. Deocamdată, pe piața locală sunt disponibile, în principal, mașini cu funcții autonome limitate, precum asistarea la parcare sau sisteme avansate de asistență pentru șofer. Vehiculele complet autonome, care se bazează pe senzori, camere video și sisteme inteligente de navigație, se află încă în faza de testare și demonstrație.
Unul dintre primele astfel de proiecte a fost prezentat la Timișoara, în urmă cu patru ani. Vehiculul autonom, dezvoltat de Continental împreună cu EasyMile, a fost testat în centrul orașului, spre bucuria câtorva sute de persoane care au experimentat deplasarea într-o mașină fără șofer, volan sau pedală de frână. Microbuzul, cu un preț de aproape 150.000 de euro, funcționează, practic, ca un „telefon inteligent” pe roți, capabil să își gestioneze traseul și funcțiile prin intermediul sistemelor digitale integrate.
Harta mobilității autonome se extinde
Și la Iași au avut loc teste similare. Primăria Municipiului Iași și Compania de Transport Public Iași au organizat, în primăvara anului trecut, un eveniment de prezentare a autobuzului autonom Karsan Autonomous e-ATAK. Un vehicul de opt metri și o capacitate de 52 de pasageri, echipat cu tehnologii de ultimă generație pentru navigație și siguranță – totul la un preț de 400.000 de euro.
Autobuzul, complet electric, are o autonomie de până la 300 de kilometri și poate circula fără șofer în condiții reale de trafic – este certificat la nivelul 4 de autonomie, cel mai ridicat disponibil în prezent pentru transportul public autonom. S-a văzut de ce este capabil, după ce a parcurs un traseu demonstrativ pe străzile municipiului Iași.
„Vehiculul este echipat cu senzori, sisteme de monitorizare și raportare la distanță, poziționare prin satelit și are în total 11 camere video. Viteza maximă pe care o poate atinge este de 40 de km pe oră. Scanează și învață un traseu complet în trei-patru zile”, spun reprezentanții primăriei. Iași nu este primul oraș în care a circulat autovehiculul, prototipul fiind deja utilizat în demonstrații și proiecte-pilot din Germania, Franța și Elveția.
Și la Cluj-Napoca autobuzele inteligente fără șofer au intrat pe lista scurtă a autorităților, cu două teste realizate în 2025. În primăvară a fost prezentat un autobuz electric cu autonomie 24/7, care poate atinge viteze de până la 40 km/h. Cu ajutorul senzorilor și camerelor instalate, autobuzul testat aici, la fel ca și cel din Timișoara, poate urma rute prestabilite, oprește în stații, deschide și închide ușile și respectă legislația rutieră fără a fi nevoie de intervenție umană.
Un alt test a avut loc la Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj, în cadrul proiectului european OLGA, derulat din 2021. Inițiativa reunește administrația locală, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și alte trei aeroporturi internaționale din Europa, cu scopul dezvoltării unor soluții de mobilitate și infrastructură sustenabilă.
Tramvaiul autonom, cel mai aproape de realitate
Dincolo de autobuzele autonome aflate încă în faza de testare, experții spun că transportul public pe șine ar putea deveni primul pas real către mobilitatea fără șofer în marile orașe din România.
Adrian Dima, jurnalist Eblogauto.ro, consideră că tramvaiele inteligente au un avantaj important: funcționează pe trasee fixe și într-un mediu mult mai predictibil decât autobuzele sau taxiurile autonome. „Orice oraș ce are transport public cu trasee foarte bine stabilite ar trebui să facă un pas serios în direcția autonomiei. În speță, mă refer aici la transportul public ce se desfășoară pe șine. Tramvaiul autonom este cel mai apropiat de o lansare la public, există deja companii precum Siemens și Skoda ce testează cu succes ideea tramvaiului autonom și consider că s-ar potrivi de minune în orice oraș din România unde există infrastructură pentru așa ceva”, spune acesta.
Practic, complexitatea tehnică este mai redusă în cazul tramvaielor autonome, deoarece sistemul trebuie să gestioneze, în principal, viteza și interacțiunile de pe traseu, nu și direcția de deplasare. „Dacă vorbim de autobuze sau alte tipuri de transport public, intervine și direcția de deplasare ce trebuie controlată. Tramvaiul autonom modern poate să-și schimbe singur macazul, judecă singur plecarea din stație după ce toți pasagerii au urcat la bord și poate negocia cu relativă ușurință o situație precum aceea în care o mașină blochează linia de tramvai”, adaugă Adrian Dima.
Un drum blocat de legislație și infrastructură
La noi, vehiculele autonome nu pot circula legal fără modificarea legislației rutiere. „În prezent, România nu are un cadru legislativ dedicat circulației vehiculelor autonome, iar la nivelul pieței locale nu sunt conturate inițiative concrete din partea producătorilor sau importatorilor auto în direcția adoptării acestor tehnologii”, spun reprezentanții Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile.
În timp ce țări precum Statele Unite sau Regatul Unit au început deja să reglementeze serviciile de taxi autonome și transportul public fără șofer, țara noastră nu este încă pregătită pentru o astfel de tranziție.
Problemele nu țin doar de infrastructura rutieră inegală, de lipsa autostrăzilor sau de organizarea deficitară a traficului, ci și de traficul intens din marile orașe.
„Nu doar Bucureștiul, ci toate orașele României sunt din ce în ce mai aglomerate, iar acest fenomen nu face decât să îngreuneze posibilitatea administrațiilor locale de a reglementa aceste servicii de taxi cu mașini autonome. Traficul în țara noastră este, în continuare, haotic și prea puțin previzibil pentru a permite implementarea taxiurilor autonome”, este de părere Adrian Dima, jurnalist Eblogauto.ro.
În opinia specialiștilor, provocarea nu este doar una tehnologică sau administrativă, ci și una care ține de adaptarea infrastructurii și de schimbarea mentalității colective. Astfel, integrarea vehiculelor autonome în traficul local rămâne, cel puțin pentru moment, un obiectiv pe termen lung.
Europa accelerează dezvoltarea mobilității autonome
Dacă în România transportul autonom și legislația aferentă sunt încă la început, alte state europene au trecut deja la proiecte-pilot integrate în transportul public.
În Norvegia, cinci mașini electrice autonome circulă pe străzi încă din februarie 2025, în cadrul unei inițiative transfrontaliere susținute din fonduri europene. Proiectul urmărește integrarea vehiculelor automatizate în sistemele de mobilitate urbană și regionale. De altfel, ecologizarea și digitalizarea sectorului transporturilor au devenit obiective strategice pentru Uniunea Europeană, care investește aproximativ 500 de milioane de euro într-un parteneriat public-privat dedicat mobilității cooperative, conectate și automatizate, atât la nivel european, cât și transfrontalier.
Noi teste sunt programate în a doua parte a acestui an în nordul Germaniei și în Elveția, la Geneva. Proiectul european ULTIMO reunește companii de tehnologie, asociații de transport și producători din șapte state europene, alături de parteneri din Norvegia și Elveția, pentru dezvoltarea unor soluții de transport autonom aplicabile la scară largă.
Nu doar transportul public este vizat de inovația tehnologică, ci și taxiurile.
După adoptarea Legii privind vehiculele autonome în 2024, guvernul britanic pregătește aprobarea taxiurilor autonome până la sfârșitul anului viitor.
Unul dintre cele mai avansate proiecte aparține Waymo, divizia de vehicule autonome a Google, care estimează că serviciile sale complet autonome ar putea deveni operaționale până la finalul lui 2026. În prezent, aproximativ 24 de vehicule Waymo circulă pe străzile din Londra, însă sunt încă operate de șoferi umani.
În paralel, Nissan, Uber și start-upul britanic de inteligență artificială Wayve au anunțat un parteneriat pentru dezvoltarea unor „robotaxiuri”. Programul-pilot ar putea fi lansat la Tokio până la finalul anului și ar urma să fie extins în 10 orașe din lume, inclusiv Londra.
În 2025, vehiculele Wayve au circulat în peste 500 de orașe din Europa, Japonia și America de Nord, în timp ce Waymo operează deja în 10 orașe americane, inclusiv San Francisco și Los Angeles.
Autonomia are totuși limitele ei și este departe de a fi perfectă, mai ales în condiții de trafic imprevizibil. În ultimii ani, mai multe accidente în care au fost implicate vehicule autonome au ridicat semne de întrebare legate de siguranță.
