Promoțiile permanente, lansările noi și presiunea de a avea mereu cea mai nouă tehnologie ne fac să cumpărăm constant și să schimbăm rapid electronicele. Apoi multe ajung abandonate, aruncate greșit sau uitate prin sertare. În România, sistemul de colectare a deșeurilor electronice s-a schimbat radical în ultimii ani. Astăzi, în multe orașe, predarea echipamentelor este „la un click distanță”. Infrastructura există, însă prea puțini oameni știu cât de accesibile au devenit soluțiile.
Din 2015, România are reguli clare pentru colectarea deșeurilor electronice, stabilite prin OUG nr. 5/2015. Aparatele electrice vechi nu mai pot fi aruncate împreună cu deșeurile menajere, iar autoritățile locale sunt obligate să le colecteze separat. Oamenii au acces la soluții gratuite de predare, iar magazinele care vând electronice trebuie să preia echipamentele vechi. În paralel, Directiva 2012/19/UE impune o rată de colectare de 65% din media echipamentelor puse pe piață. România este încă departe de țintă, însă cifrele de colectare cresc constant.
Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului (n.r. – la data redactării textului), explică dimensiunea fenomenului: „Datele raportate pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025 arată că organizațiile autorizate au colectat în România aproximativ 235.000 de tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice. Este o cifră consistentă, care reflectă atât maturizarea sistemului, cât și creșterea consumului de electronice”.
Concret, peste 235.000 de tone de frigidere, televizoare, mașini de spălat, telefoane și laptopuri au fost colectate controlat și nu au ajuns în natură.
Totuși, existența cadrului legal și a rezultatelor în creștere nu înseamnă că sistemul funcționează la capacitate maximă, chiar dacă rețeaua națională de colectare a fost creată și este extinsă constant.
„După aderarea la Uniunea Europeană în 2007, am pornit, practic, de la zero. Până în 2015, am construit o infrastructură de bază: puncte de colectare, operatori autorizați, organizații colective. Din 2018 încoace, cantitățile colectate au crescut în valoare absolută, dar rata procentuală a stagnat, pentru că și cantitatea de echipamente noi puse pe piață a explodat. Gândiți-vă doar la boom-ul telefoanelor mobile, al laptopurilor și al aparatelor electrocasnice în perioada pandemiei”, spune Raul Pop.

ECOTIC este prima organizație a producătorilor și importatorilor de echipamente electrice și electronice (EEE) din România, fondată în 2006 pentru a prelua responsabilitatea extinsă a acestora în gestionarea deșeurilor (DEEE). În sistemul ECOTIC există peste 12.700 de puncte de colectare active la nivel național.
„Acestea includ atât puncte permanente în magazine, centre dedicate sau recipiente amplasate în companii, instituții publice şi educaționale. Rețeaua este bine dezvoltată și acoperă majoritatea zonelor urbane. Dacă ne referim la sistemul ECOTIC, în cei peste 20 de ani de activitate, am contribuit la colectarea a peste 500.000 de tone de DEEE, ceea ce reflectă o evoluție ascendentă a sistemului”, declară Valentin Negoițǎ, preşedintele organizației.
Cu toate acestea, obiceiurile oamenilor par foarte greu de schimbat. „Experiența ne arată că cea mai mare provocare rămâne nivelul de conștientizare și comportamentul utilizatorilor. Multe echipamente mici, precum telefoanele sau cablurile, nu ajung în sistem, ci rămân depozitate în gospodării”, completează Valentin Negoițǎ.
„Pandemia a fost, de altfel, o lovitură serioasă: în 2020, am pierdut aproape un sfert din volumul colectat. Revenirea a început în 2022”, atrage atenția Raul Pop. Așadar, nu infrastructura lipsește, ci utilizarea ei.
Timișoara și Cluj-Napoca: cum arată colectarea care funcționează
Silvana Andreaș, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Timișoara, explică modelul local: „Colaborăm cu organizația ECOTIC de peste un deceniu pentru campanii de colectare a deșeurilor electronice, iar din 2022 am formalizat și extins această colaborare. Am introdus puncte mici de colectare în instituții pentru baterii și becuri. În 2024 s-au colectat 236 de tone, iar în 2025, 235 de tone. Cea mai mare parte provine din deșeurile aduse de timișoreni la punctele de colectare ale municipalității, gestionate de RETIM, operatorul de salubrizare”.
Pentru cantitățile mari de deșeuri electronice, pe lângă punctele fixe, există și ridicare de la domiciliu. Primăria pune la dispoziția timișorenilor un număr de telefon prin care pot solicita ridicarea gratuită a deșeurilor electrice și electronice de la domiciliu, pentru cantități mai mari de 50 de kilograme.
Și municipiul Cluj-Napoca a dezvoltat un sistem complet, care include puncte fixe de colectare, campanii dedicate și servicii de ridicare gratuită. „În prezent, operatorul de salubritate SC Supercom SA colectează DEEE la două puncte de colectare. De asemenea, primăria are încheiate trei protocoale de colaborare privind colectarea Deșeurilor de Echipamente Electrice și Electronice (…), iar începând din luna mai 2023, clujenii au și cinci puncte de colectare a aparatelor electrice de mici dimensiuni, amplasate în principalele piețe agroalimentare din municipiu”, precizează departamentul de comunicare al Primăriei din Cluj-Napoca.

În 2024 au fost colectate 1.305 tone de DEEE, iar în 2025, alte 520 de tone. În plus, orașul investește în centre de aport voluntar finanțate prin PNRR, care vor funcționa din 2026-2027.
Brașov și Ciugud: infrastructură, educație și colectare
Situația este similară și la Brașov. „Am finalizat lucrările la primul centru de aport voluntar (CAV), situat în cartierul Stupini, care, după operaționalizare, va asigura preluarea de la cetățeni a deșeurilor reciclabile și biodeșeurilor care nu pot fi depuse în pubelele individuale sau la platformele din interiorul cartierelor. O categorie aparte, care va fi preluată de acest CAV, este cea a deșeurilor de echipamente electrice și electronice. Preluarea acestora se face gratuit. În această perioadă vor începe lucrările și la cel de al doilea CAV, pe fosta platformă CET”, declară Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Brașov. În paralel, sunt organizate periodic campanii de colectare a electronicelor vechi direct în cartiere.
Schimbările devin vizibile și în comunitățile mici din țară, unde accentul cade tot mai mult pe educație, considerată esențială pentru o colectare eficientă.
Daniel Lungu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Ciugud din județul Alba, explică filozofia: „Lucrurile încep cu gesturi simple și cu multă educație. Încercăm să educăm populația de toate vârstele să înțeleagă că deșeurile de echipamente electrice și electronice nu sunt simple gunoaie. Acordăm o atenție deosebită acestor acțiuni deoarece știm că DEEE conțin materiale care pot fi reutilizate, dar și substanțe periculoase care pot polua solul și apa dacă nu sunt gestionate corespunzător”.
Comuna Ciugud are și un sistem de colectare de la poarta fiecărui cetățean, în baza unei programări online sau telefonice. Totodată, autoritățile organizează patru campanii anuale, câte una în fiecare anotimp, desfășurate în toate satele comunei, pentru ca aparatele uzate să nu ajungă la groapa de gunoi.
În ciuda progreselor din infrastructură și colectare, problema rămâne una de educație și conștientizare. „Foarte mulți români încă nu știu că un telefon aruncat la gunoiul menajer contaminează solul cu metale grele, sau că un frigider conține gaze cu efect de seră de mii de ori mai puternice decât dioxidul de carbon”, explică Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului.
Tot mai multe administrații încearcă astfel să transforme colectarea într-un reflex, nu doar într-o obligație legală. Pentru un impact și mai mare în comunitate, implicarea copiilor în campanii și tabere tematice s-a dovedit o resursă valoroasă pentru administrația din Ciugud.
„Un exemplu de succes este «Eco Camp», tabăra din vacanța de vară unde copiii învață, prin joc și implicare directă, valoarea protejării naturii. În cadrul acestor tipuri de tabere, printre regulile de protejare a mediului înconjurător, copiii învață și despre reciclarea deșeurilor electrice și electronice sau a bateriilor. Astfel, sunt încurajați să caute acasă un astfel de deșeu și să îl aducă în cadrul taberei, în ziua reciclării”, descrie acțiunea Daniel Lungu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Ciugud.
Campanii locale în parteneriat cu autorități sau operatori locali sunt cunoscute și în Botoșani, Galați, Buzău și Teleorman, iar containere pentru colectarea electronicelor de mici dimensiuni sunt amplasate și în mai multe zone din Capitală.
Ce se întâmplă cu un aparat după predare
Pentru mulți utilizatori, procesul de colectare este încă abstract. În realitate, traseul este foarte clar și riguros reglementat. „Primul pas îi aparține cetățeanului: poate duce echipamentul la un punct municipal de colectare, îl poate preda gratuit în magazin atunci când cumpără unul nou, poate participa la o campanie stradală organizată periodic sau, cel mai modern, poate solicita ridicarea de la domiciliu printr-o aplicație sau un formular online”, detaliază Raul Pop.
După colectare, echipamentele ajung în instalații specializate, unde sunt dezasamblate, componentele periculoase sunt separate, iar materialele valoroase sunt recuperate. De exemplu, un televizor vechi poate fi reciclat în proporție de peste 80%. Metale precum cuprul, aluminiul, aurul sau argintul revin în economie – exact principiul economiei circulare. Iar componentele care nu pot fi reutilizate sunt eliminate controlat, fără să ajungă în natură.
Impactul nu este doar logistic, ci și unul direct asupra mediului și sănătății. Infrastructura există, la fel și soluțiile digitale sau serviciile gratuite de colectare. Totuși, milioane de echipamente rămân încă în case sau ajung aruncate greșit. Problema nu mai este lipsa soluțiilor, ci folosirea lor.




