Fraudele digitale au crescut cu 180% față de anul trecut și sunt tot mai greu de detectat. Infractorii folosesc inteligența artificială pentru falsuri și deep fake-uri care pot păcăli verificări video în timp real. Prevenția și conștientizarea nu mai sunt opționale, ci esențiale.
Anul trecut a fost şi primul an în care au apărut sisteme autonome capabile să execute întregul proces de fraudă: de la generarea identității false, până la interacțiunea cu sistemele de verificare și adaptarea comportamentului în funcție de rezultate. Escrocii folosesc unelte digitale care simulează apeluri de la bănci, Poliție sau BNR, și utilizează inteligență artificială pentru clonarea vocilor sau a imaginilor.
Ramona Rusu, președinte Comisia Antifraudă ARB: ”Se prezintă ca un reprezentant al unor brokeri de investiții sau un reprezentant al Băncii Naționale a României, astfel ca să dea credibilitate efectiv și că acele date chiar trebuie furnizate, pentru că vor conduce la un anumit rezultat. Fie că vom câștiga anumite sume de bani, fie că avem de încasat rambursări de TVA.”
Pentru a ajuta oamenii să înțeleagă mai clar fenomenul şi să îi înveţe ce pot face, Poliția Română, DNSC, Asociația Română a Băncilor și Mastercard au lansat Campania națională „Uniți împotriva escrocheriilor”.
Diana Tănase, Head of marketing Mastercard România & Croația: “În ultimii ani, una din cele mai mari și importante investiții ale Mastercard a fost în zona de cybersecurity. În același timp, am observat și știm că nimic nu te poate apăra atunci când tu nu înțelegi un fenomen.”
Campania are în centru platforma sigurantaonline.ro care reunește scenarii de fraudă, mecanisme explicate accesibil și exemple concrete, contribuind la dezvoltarea comportamentului preventiv.
Laura Voicu, Subcomisar Poliția Română: “Prin această platformă noi, nu punem accentul pe ce să nu facem, ci cum să recunoaștem fraudele.”
Bogdan Ion, Subcomisar Poliția Română: “Dacă ceva sună prea bine să fie adevărat, cel mai probabil nu este adevărat, adică să încercăm un pic să ne eschivăm de acea emoție puternică că putem câștiga bani rapid și ușor, și cu investiții mici. ”
Tot de pe platformă, oamenii pot afla și metodele concrete prin care se pot proteja.
Mihai Rotariu, Director Comunicare DNSC: ”Poate ar fi de ajutor, în majoritatea cazurilor, o parolă de familie sau o parolă cu prietenii, formată din amintiri pe care doar noi le avem și în momentul în care suntem puși într-o astfel de situație, pur și simplu cerem parola.”
Este important să știm și ce informații să nu oferim niciodată în apeluri telefonice: datele care asigură accesul la serviciile online, internet banking și mobile banking, codurile de autorizare primite pentru tranzacții, username, parolă sau codurile de pe spatele cardurilor. De cealaltă parte, măsurile de protecție se construiesc și în zona actorilor din domeniu. Pe lângă acțiunile de educație digitală, Mastercard a investit în ultimii ani peste 9 miliarde de euro în securitate cibernetică, astfel încât să ofere clienților cele mai noi și mai eficiente soluții împotriva fraudelor.
- Inteligența artificială este folosită acum pentru imitarea vocilor și creșterea realismului fraudelor
- Infractorii exploatează rapid încrederea oamenilor și cer date personale sau bancare
- Mesajele escrocilor sunt, de obicei, în acord cu anunțurile și știrile care sunt disponibile în spațiul public
- Platforma sigurantaonline.ro oferă exemple și explicații simple despre cele mai frecvente fraude
- O parolă stabilită cu cei apropiați poate opri o tentativă de fraudă
- România, model regional de prevenție: colaborarea dintre instituții poate deveni un exemplu și pentru alte țări
