Skip to content
DezvoltamRomania.ro
  • Dezvoltăm România Sustenabil
  • Români care dezvoltă România
  • Intact Professional Debates
  • Comunicate
  • Contact

România, nod logistic strategic sau oportunitate ratată?

Posted on 26 iunie 202626 iunie 2026 By Redacția
Dezvoltăm România sustenabil

România are un avantaj logistic strategic între Marea Neagră și Europa Centrală, dar infrastructura feroviară lentă și dependența de transportul rutier riscă să transforme această oportunitate într-o cursă pierdută. În centrul acestei mize se află Portul Constanța, văzut atât ca un viitor hub logistic regional, cât și ca un test al capacității României de a construi infrastructură competitivă. Între strategie și execuție, infrastructura rămâne însă marele blocaj.

Ministerul Transporturilor susține că România se află în plină transformare logistică și că proiectele deja lansate vor redefini rolul țării în regiune. Laurențiu Voicu, director de comunicare în cadrul Ministerului Transporturilor, vorbește despre modernizarea infrastructurii feroviare, digitalizare și electrificare, finanțate printr-o combinație de fonduri europene, de la Connecting Europe Facility și fonduri de coeziune până la PNRR și Fondul pentru Modernizare: „România implementează consecvent o strategie pe termen lung pentru dezvoltarea infrastructurii de transport”.

Potrivit Ministerului Transporturilor, Portul Constanța trebuie să devină nucleul acestei transformări. „MTI consideră că dezvoltarea Portului Constanța trebuie susținută atât prin investiții în infrastructura portuară, cât și prin măsuri de digitalizare a operațiunilor portuare”, spune Laurențiu Voicu.

Panorama view of industrial port in Constanta, Romania

Ministerul afirmă că peste două miliarde de euro sunt direcționate către dezvoltarea Portului Constanța, inclusiv pentru construirea Molurilor III și IV, a unei insule artificiale și pentru implementarea unui sistem digital integrat (Port Community System). În paralel, modernizarea complexului feroviar din Portul Constanța este prezentată drept una dintre investițiile-cheie ale deceniului. Doar modernizarea triajului Valu lui Traian depășește 100 demilioane de euro.

Însă perspectiva Asociației Pro Infrastructura este mult mai rezervată. „Portul Constanța are un avantaj strategic major, dar transformarea într-un «green port» este încă în fază incipientă, puțin zis”, este de părere Ionuț Ciurea, directorul organizației.

Mai mult, acesta susține că problema fundamentală nu este lipsa discursului strategic, ci incapacitatea infrastructurii de a susține fluxuri logistice rapide și predictibile: „Marfa trebuie să aștepte din cauza capacității limitate și a conflictelor cu traficul de pasageri”.

În timp ce ministerul vorbește despre investiții și planuri, Asociația Pro Infrastructura indică problemele de funcționalitate și competitivitate.

Miza este uriașă într-un context european în care transportul rutier domină încă logistica internă de marfă. Aproximativ 75% din mărfuri sunt transportate pe șosea, față de 18% pe cale ferată și doar 7% pe căi navigabile interioare, potrivit datelor Eurostat și Comisiei Europene. Tocmai de aceea, dezvoltarea transportului feroviar și fluvial este considerată esențială pentru reducerea emisiilor și pentru construirea unor lanțuri logistice mai sustenabile.

Cargo Containers Transportation On Freight Train By Railway. Intermodal Container On Train Car. Rail Freight Shipping Logistics Concept. Import – export goods from Сhina.

De ce trenul pierde lupta cu camionul

În România, problema nu este lipsa strategiei pentru transport verde. Problema este că transportul feroviar nu reușește să concureze economic cu transportul rutier. Ministerul Transporturilor insistă că există deja un plan amplu de modernizare:

„Prin PNRR (Componenta C4: Transport sustenabil – jalonul nr. 69), statul român s-a angajat să asigure creșterea traficului feroviar de marfă cu cel puțin 25% față de anul 2020.” De asemenea, autoritățile susțin că vor moderniza peste 2.500 km de cale ferată până în 2050 și că viteza trenurilor de marfă va crește la 120 km/h pe coridoarele modernizate.

Dar Pro Infrastructura descrie situația într-un limbaj mult mai direct: „România nu va muta marfa de pe rutier pe feroviar fără a face infrastructura feroviară competitivă – iar în prezent aceasta nu este competitivă, nici pe departe”.

Ionuț Ciurea punctează problema esențială: „Marfa nu alege «verde», alege predictibil și ieftin”. Aceasta este problema centrală a transportului verde în România. Companiile logistice nu mută fluxuri de marfă pentru obiective climatice, ci pentru costuri, viteză și predictibilitate. Iar în prezent, viteza comercială a trenurilor de marfă din România rămâne extrem de scăzută, în multe cazuri sub 20 km/h media.

Large Transportation Truck on a highway road through the countryside at sunset

Un concept european cu infrastructură românească

Bruxelles-ul accelerează dezvoltarea coridoarelor verzi de transport, văzute drept coloana vertebrală a logisticii europene din următoarele decenii. Miza nu este doar reducerea emisiilor, ci și crearea unor fluxuri de marfă mai rapide, digitalizate și interoperabile la nivel european. Conceptul presupune electrificare, automatizare logistică și digitalizare vamală.
Traversată de coridoarele TEN-T Rin–Dunăre și Orient / Est-Mediteraneean, România ocupă o poziție strategică între Asia, Marea Neagră și piețele industriale din Europa Centrală.

Ministerul Transporturilor susține că investițiile actuale urmăresc „o schimbare de paradigmă, în sensul concentrării eforturilor politice, instituționale și financiare ale României pe un set clar de priorități”.

Asociația Pro Infrastructura avertizează însă că multe dintre aceste coridoare există încă mai degrabă pe hărțile europene decât în realitatea din teren. „Fără infrastructură funcțională, «coridor verde» rămâne un concept, nu un flux logistic real”, subliniază reprezentanții organizației.

Un alt front esențial al transformării infrastructurii este digitalizarea. Ministerul Transporturilor anunță implementarea sistemului european ERTMS (European Rail Traffic Management System) – dezvoltarea centrelor de management al traficului și integrarea unor soluții inteligente pentru coordonarea rețelei feroviare.

Printre proiectele deja avansate se numără Centrul de Management al Traficului (CMT) Arad, deja funcțional, CMT Simeria, aflat în recepție, și Centrul Național de Management al Traficului (CNMT), aflat în faza de proiectare. Potrivit ministerului, „soluțiile digitale vin să completeze măsurile de investiții în infrastructură”.

Asociația Pro Infrastructura consideră însă că digitalizarea nu poate compensa problemele structurale ale rețelei feroviare. „Fără infrastructură funcțională, digitalizarea singură nu rezolvă nici pe departe problema”, susțin reprezentanții organizației. ONG-ul atrage atenția și asupra lipsei interoperabilității, interesului redus al operatorilor pentru ERTMS, implementării neuniforme și întârzierilor față de media europeană. 

Capitalul verde și testul competitivității


Pe măsură ce presiunea pentru decarbonizare crește, miza transportului verde nu mai este doar una de infrastructură, ci și una financiară. Sistemul bancar și investitorii încep să influențeze direct direcția în care se dezvoltă logistica și transporturile.
Banca Națională a României arată că transporturile se numără printre sectoarele cu cel mai mare potențial pentru atragerea capitalului verde. Potrivit instituției, tranziția către vehicule electrice și modernizarea infrastructurii pot reduce vulnerabilitatea energetică, stimula investițiile și crește competitivitatea economiei.

BNR subliniază că „un alt sector important, cu un potențial ridicat de atragere a capitalului verde, este cel al transporturilor, prin înlocuirea flotelor de autoturisme și autobuze alimentate cu combustibili fosili cu vehicule electrice”.

În paralel, standardele ESG și raportarea climatică devin tot mai importante pentru accesul la finanțare și fonduri europene. „Cerințele de transparență și acces la informații climatice pot avea un rol benefic pentru stimularea finanțărilor verzi sau sustenabile”, arată BNR.

În acest context, presiunea nu mai vine doar din partea Bruxelles-ului, ci și din partea investitorilor și a băncilor. Tot mai multe proiecte logistice riscă să piardă finanțare europeană sau bancară din cauza problemelor de guvernanță și conformitate ESG. Printre vulnerabilitățile frecvent invocate se numără raportarea incompletă a emisiilor indirecte generate de întregul lanț logistic (Scope 3), încălcarea principiului DNSH („Do No Significant Harm” – „Să nu aducă prejudicii semnificative”), lipsa unor planuri reale de tranziție sau dependența excesivă de subvenții.

În practică, investitorii nu mai finanțează doar proiecte „verzi” declarativ, ci infrastructuri capabile să genereze profit și reziliență economică pe termen lung.


România are aproape toate argumentele geografice pentru a deveni principalul nod logistic verde al Europei de Est: acces la Marea Neagră, Portul Constanța, poziționare pe coridoarele TEN-T și conexiune directă cu Europa Centrală. În plus, războiul din Ucraina a amplificat rolul strategic al țării pentru NATO și Uniunea Europeană.

Problema este însă că avantajul geografic nu poate substitui infrastructura funcțională. Ministerul Transporturilor vorbește despre miliarde de euro, proiecte strategice și coridoare verzi. Asociația Pro Infrastructura semnalează, în schimb, întârzieri, infrastructură necompetitivă și lipsa terminalelor logistice moderne.

Între cele două perspective există adevăruri complementare: România construiește mai mult decât în trecut, dar încă mult prea lent pentru ritmul cerut de economia europeană și de competiția logistică regională.
Iar până când trenul nu va deveni mai rapid, mai predictibil și mai ieftin decât camionul, marfa Europei va continua să stea pe șoselele României.

 

 

Navigare în articole

❮ Previous Post: Prima companie de turism din România listată la bursă: Christian Tour deschide un sector nou pe piața de capital
Next Post: Paradoxul urban: construim mai mult, trăim mai prost ❯

You may also like

Dezvoltăm România sustenabil
Oglindă, oglinjoară…
12 iulie 2024
Dezvoltăm România sustenabil
Sustenabilitatea s-a născut la sat
11 iulie 2024
Dezvoltăm România sustenabil
România, în linie dreaptă spre economia digitală
20 iunie 2024
Dezvoltăm România sustenabil
Țara lui Mai Bine: proiectul care aduce împreună producători și restaurante
24 iunie 2025
  • Politică de confidențialitate
  • Termeni și condiții
  • Contact

Copyright © 2026 DezvoltamRomania.ro.

Theme ReDesigned by Alexandru C Vernescu @ CIDO.LD

Folosim cookie-uri pe site-ul nostru pentru a vă oferi cea mai relevantă experiență, amintindu-vă preferințele și vizitele repetate. Făcând clic pe „Accept toate”, sunteți de acord cu utilizarea TOATE cookie-urile. Cu toate acestea, puteți accesa „Setări cookie” pentru a oferi un consimțământ controlat.
Setări cookieAccepta tot
Gestionați consimțământul

Privacy Overview

This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary
Întotdeauna activate
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. These cookies ensure basic functionalities and security features of the website, anonymously.
CookieDuratăDescriere
cookielawinfo-checkbox-analytics11 monthsThis cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Analytics".
cookielawinfo-checkbox-functional11 monthsThe cookie is set by GDPR cookie consent to record the user consent for the cookies in the category "Functional".
cookielawinfo-checkbox-necessary11 monthsThis cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookies is used to store the user consent for the cookies in the category "Necessary".
cookielawinfo-checkbox-others11 monthsThis cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Other.
cookielawinfo-checkbox-performance11 monthsThis cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Performance".
viewed_cookie_policy11 monthsThe cookie is set by the GDPR Cookie Consent plugin and is used to store whether or not user has consented to the use of cookies. It does not store any personal data.
Functional
Functional cookies help to perform certain functionalities like sharing the content of the website on social media platforms, collect feedbacks, and other third-party features.
Performance
Performance cookies are used to understand and analyze the key performance indexes of the website which helps in delivering a better user experience for the visitors.
Analytics
Analytical cookies are used to understand how visitors interact with the website. These cookies help provide information on metrics the number of visitors, bounce rate, traffic source, etc.
Advertisement
Advertisement cookies are used to provide visitors with relevant ads and marketing campaigns. These cookies track visitors across websites and collect information to provide customized ads.
Others
Other uncategorized cookies are those that are being analyzed and have not been classified into a category as yet.
SALVEAZĂ ȘI ACCEPTĂ