Sectorul de construcții din România va trece, în următorii ani, prin transformări profunde, pentru a răspunde cerințelor tot mai ambițioase ale Uniunii Europene de creștere a sustenabilității, de reducere a consumului de energie și, într-un final, de creare a unei economii cu mai puține emisii de carbon. Piața deja s-a adaptat și oferă tot mai multe proiecte „verzi”.
Politicile Comisiei Europene, atunci când este vorba despre sectorul de construcții, vizează tot lanțul valoric: minerit și obținerea materiilor prime, fabricarea materialelor de construcții, organizarea procesului logistic, proiectarea și construirea clădirilor și a obiectivelor de infrastructură și, în final, exploatarea eficientă a acestora. În aceste condiții, industria trebuie să răspundă mai multor provocări. Marile companii caută deja soluții pentru a reduce impactul exploatărilor miniere asupra mediului. Un subiect de dezbateri intense ține de retehnologizarea proceselor de producție și creșterea eficienței energetice. Un răspuns va trebui dat și atunci când este vorba despre deșeurile de pe șantiere și cele ce rezultă din demolări.
Amploarea schimbărilor, dar și investițiile pe care le revendică sunt semnificative. Tocmai de aceea, consideră reprezentanții sectorului, Uniunea Europeană ar trebui să-și revadă în creștere perioada alocată tranziției. Este esențial, spune Adriana Iftime, directorul general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), să se ajungă „la un echilibru corect între o agendă ecologică ambițioasă și flexibilitatea pentru industrie”.
„UE, cred, exagerează atunci când vine cu cerințe noi, cu un termen de punere în aplicare extrem de dificil de atins. Din experiență, s-a constatat că noile tehnologii din construcții (tâmplăria termoizolantă, pereții din gips-carton, de exemplu) au avut nevoie, în medie, de o perioadă de acceptare de către piață de circa cinci ani. Acum însă, presiunea UE este mult mai mare. Se cer termene mult mai scurte pe tot lanțul: de la proiectarea, producerea noilor materiale și tehnologii până la recepția construcției”, susține Adriana Iftime.
Investiții în cercetare și dezvoltare
Pentru a atinge obiectivele de decarbonizare a întregului lanț valoric, industria construcțiilor are nevoie și de implicarea, dar și de suportul statului. Guvernul trebuie să vină cu investiții publice pentru crearea și dezvoltarea centrelor de cercetare, care să susțină, la rândul lor, cu inovații tranziția către un sector mai sustenabil, este de părere directorul general al FPSC: „Sectorul construcțiilor este dispus să-și accelereze în continuare tranziția către o economie circulară, dar această tranziție se poate face doar treptat. Autoritățile ar trebui să sprijine investițiile în cercetare și dezvoltare, să faciliteze elaborarea de standarde pentru materiale de construcții cu emisii scăzute de carbon și pentru soluții circulare”.
O altă problemă ce necesită o mai bună reglementare este, în opinia patronatelor, cea a deșeurilor din construcții. În prezent, în țară există un număr limitat de instalații de reciclare a deșeurilor. „Deșeurile din construcții și demolări trebuie reduse și gestionate într-un mod ecologic. Legislația va trebui să stabilească condițiile-cadru potrivite pentru atingerea unor niveluri mai ridicate de reciclare și valorificare a deșeurilor din construcții și demolări. Legislația actuală are, de exemplu, prevederi de reutilizare restrânsă a betonului rezultat din demolări”, explică Adriana Iftime.
Noile standarde remodelează piața
În pofida problemelor inerente tranziției, industria a făcut deja o serie de pași în vederea adoptării și implementării noilor standarde de sustenabilitate, eficiență energetică și de mediu. Pe piață sunt în derulare proiecte imobiliare care țin cont de standardul european pentru clădiri nZEB (n.r. – nearly Zero-Energy Building – Casă cu consum de energie aproape zero). Din 2020, acesta a devenit obligatoriu pentru toate statele membre ale Uniunii Europene. Ce înseamnă aceasta? O condiție esențială pentru noile clădiri este ca acestea să aibă un consum de energie cu 60% mai mic față de una obișnuită, iar o bună parte din energie să provină din surse regenerabile.
Dezvoltatorii din piață recunosc că alinierea la noile reguli necesită cheltuieli suplimentare, dar, totodată, sunt de acord că amânarea implementării acestora va avea, pe termen lung, un impact negativ asupra investițiilor și va reduce valoarea bunurilor imobiliare. Companiile care nu se aliniază rapid la aceste cerințe riscă să sufere deprecierea valorii portofoliului lor imobiliar, susțin specialiștii companiei de consultanță imobiliară Imoteca. „Diferența de valoare între clădirile modernizate, care respectă standardele nZEB, și cele neadaptate va deveni din ce în ce mai accentuată. În acest context, acum este momentul ca firmele românești să investească în tehnologii noi și să colaboreze strâns cu specialiști în eficiență energetică pentru a-și actualiza clădirile. Această tranziție nu numai că va contribui la conformarea cu directivele UE, dar va oferi și un avantaj competitiv pe termen lung. Astfel, adaptarea la nZEB nu este doar o obligație, ci și o oportunitate de a inova și de a crește sustenabilitatea în industria de real estate din România”, explică reprezentanții Imoteca.
Scurtăturile și amânările nu sunt o soluție
Influența noilor reglementări asupra pieței imobiliare este confirmată și de către Florin Ababe, fondatorul dezvoltatorului imobiliar ARQA: „Cei care nu sunt pregătiți să implementeze noile standarde din cauza costurilor sau caută scurtături pentru amânarea implementării lor vor plăti prețul în viitor. Companiile care au investit în proiecte deficiente în respectarea standardelor nZEB plătesc deja prețul neimplementării regulilor prin aprecierea redusă sau chiar deprecierea valorii locuințelor, prin dificultatea închirierii sau revânzării imobilelor. În acest caz putem face și o paralelă cu clădirile de birouri, care arată trendul în care se duce și sectorul rezidențial. Niciun investitor nu construiește clădiri de birouri clasa B sau C într-o zonă în care sunt construite clădiri din clasa A sau A++, pentru că într-un astfel de punct de concurență este aproape imposibil de închiriat o clădire care nu este eficientă energetic, iar valoarea de revânzare a clădirii va fi una foarte redusă”.
În acest context, facilitățile fiscale ar putea urgenta tranziția către noile standarde de sustenabilitate, spune Adi Steiner, Managing Partner al companiei STC Partners, care dezvoltă proiectul imobiliar Quartier Azuga.
„Este necesară o mai bună coordonare între sectorul public și cel privat, dar și acordarea unor stimulente mai atractive, cum ar fi reduceri fiscale pentru dezvoltatorii, constructorii și proprietarii care adoptă cu adevărat practici sustenabile”, punctează Adi Steiner.
Reprezentantul STC Partners consideră că se impune un control mai riguros al conformității efective la toate etapele – eliberarea autorizației de construire, proiectarea și finalizarea lucrărilor de construcție – pentru a asigura că standardul nZEB este îndeplinit nu doar teoretic, ci și în realitate. „Aceste măsuri ar putea contribui la alinierea mai eficientă a industriei construcțiilor din România la obiectivele de sustenabilitate ale UE”, conchide Adi Steiner.
„Casa verde” – casa viitorului
Operatorii din piață dau asigurări: consumatorul final este cel care va beneficia de transformările care se produc în sectorul de construcții. În primul rând, este vorba despre creșterea calității materialelor. De asemenea, o clădire sustenabilă este mai mult decât un spațiu modern în care oamenii muncesc sau locuiesc, este un mod de viață, spun specialiștii.
Designul, infrastructura, dotările, facilitățile pe care le oferă clădirea, totul contează. „Designul unei clădiri «verzi» include principii de arhitectură sustenabilă care maximizează eficiența energetică și confortul ambiental. În cazul proiectului nostru, clădirile sunt prevăzute cu balcoane adânci care oferă umbră naturală pe timpul verii, minimizând necesitatea de răcire în sezonul cald. Integrăm, de asemenea, surse regenerabile de energie, cum ar fi panourile fotovoltaice, pompele de căldură și sisteme de colectare a apei pluviale”, detaliază Adi Steiner, Managing Partner al companiei STC Partners. Facilitățile oferite rezidenților includ parcări pentru biciclete și stații de încărcare pentru mașinile electrice. În acest fel este redusă dependența de transportul tradițional cu combustibili fosili.
Pe scurt, „o clădire «verde» este proiectată și construită pentru a reduce impactul asupra mediului și pentru a promova durabilitatea pe termen lung, atât în ceea ce privește resursele, cât și eficiența energetică”, explică reprezentanții Imoteca.
Pentru a avea o clădire de calitate în piață, unul dintre criterii a fost mereu obținerea unui cost redus al întreținerii. „Întreaga arhitectură a clădirilor noastre trebuie să aibă cât mai multă vegetație, deșeurile sunt colectate selectiv, iar cărțile, mobila și hainele folosite sunt colectate pentru a fi donate. Apele pluviale sunt colectate în scopul utilizării în scop menajer, deținem filtre pentru transformarea în apă potabilă și alcalină. Este importantă și epurarea apelor menajere pentru a fi folosită la irigarea spațiilor verzi. De asemenea, piscinele sunt dotate cu instalații de salinizare și filtrare ecologică cu nisip a apei”, spune Florin Ababe, fondatorul dezvoltatorului imobiliar ARQA.
CIFRĂ
2020 este anul în care standardul nZEB a devenit obligatoriu pentru toate statele membre ale Uniunii Europeane.
„S-a constatat că noile tehnologii din construcții au avut nevoie, în medie, de o perioadă de acceptare de către piață de circa cinci ani.”
Adriana Iftime
Director general FPSC
„Cei care nu sunt pregătiți să implementeze noile standarde din cauza costurilor sau caută scurtături pentru amânarea implementării lor vor plăti prețul în viitor.” Florin Ababe
Fondator ARQA
„Este necesară acordarea unor stimulente mai atractive, cum ar fi reduceri fiscale pentru dezvoltatorii, constructorii și proprietarii ce adoptă practici sustenabile.”
Adi Steiner
Managing Partner STC Partners
